De vină ar fi, spun economiştii, intrarea Chinei în Organizaţia Mondială a Comerţului în 2001. De atunci SUA au fost inundate cu importuri ieftine care au scos de pe piaţă produsele fabricate local, notează The Guardian.
Sectorul cărbunelui a pierdut şi el multe locuri de muncă în condiţiile în care este promovată puternic energia din surse regenerabile. Angajările din acest sector au atins punctul de vârf în anii 1920, când aproape jumătate de milion de americani lucrau în minele de cârbune. Numărul angajaţilor s-a diminuat pe măsură ce tehnologia a făcut minele mai eficiente. Producţia a crescut continuu până în 2008, iar de atunci scade. Industria oţelului s-a prăbuşit din cauza competiţiei ieftine din străinătate. Producţia de oţel american a atins maximul în anii 1970, iar declinul i-a fost accelerat de criza financiară din 2008. Situaţia s-a înrăutăţit din cauza încetinirii industriei petrolului. Automatizarea a contribuit şi ea la dispariţia locurilor de muncă.
Textilele „made în USA“ au devenit o raritate, semn al şubrezirii acestei industrii. Majoritatea companiilor americane de îmbrăcăminte şi-au transferat producţia în ţări cu forţă de muncă mult mai ieftină, profitând de acordurile comerciale internaţionale. În anii 1960 aproximativ 95% din îmbrăcămintea americanilor sunt fabricate în SUA. Acum, 97% din îmbrăcăminte şi 98% din încălţăminte sunt produse în străinătate. Tendinţa va continua. Autorităţile americane au calculat că această industrie are cel mai mare declin (de aproape 6% în perioada 2014-2024).
Şi industria auto, până în anii 1980 simbolul progresului industrial al SUA, a pierdut masiv locuri de muncă. Producţia a atins maximul, de 12,9 milioane de unităţi, în 1978. În 1982 livrările fabricilor auto ajunseseră la şapte milioane de unităţi. În acea perioadă Japonia a întrecut SUA şi a devenit cel mai mare producător auto din lume. În 2008, când vânzările au fost lovite dur de criză, General Motors şi Chrysler au ajuns să depindă de ajutorul statului pentru a supravieţui.
În sectoarele necompetitive salariile stagnează, ceea ce face ca situaţia financiară a angajaţilor din industria manufacturieră să fie mai proastă, în termeni reali, decât era, spre exemplu, în urmă cu 20 de ani. De atunci şi puterea sindicatelor s-a redus, după cum notează The Economist.
Polarizarea din SUA a atras atenţia Fondului Monetar Internaţional, care a observat că ponderea gospodăriilor din clasa de mijloc în numărul total s-a redus drastic între 1970 şi 2014, în timp ce ponderea gospodăriilor cu venituri ridicate şi venituri mici s-a extins.
În aceeaşi perioadă, proporţia averilor americanilor bogaţi în veniturile totale a crescut, cea a gospodăriilor din clasa de mijloc s-a redus, iar cea a gospodăriilor cu venituri mici a stagnat.
Ce a constatat FMI este îngrijorător deoarece păturile sociale de jos au tendinţa de a cheltui mai mult decât cele de sus. Rezultatul este, spun analiştii Fondului, o reducere cu 3,5 puncte procentuale a consumului între 1998 şi 2013. Cheltuielile populaţiei sunt principalul motor de creştere economică al SUA.
„Polarizarea poate avea consecinţe macroeconomice importante“, avertizează specialiştii FMI.
Anul trecut, Federal Reserve Bank of St. Louis a publicat o analiză în care arată că „standardele de viaţă ale clasei de mijloc s-au redus mult mai drastic decât alţi indicatori, precum venitul median al gospodăriilor ar sugera-o“, scrie revista Quartz. Studiul a găsit că venitul median real al gospodăriilor din clasa de mijloc s-a redus de la 54.000 de dolari în 1989 la 45.248 de dolari în 2013.
Indivizii din clasa de mijloc reprezintau 51% din populaţia Americii în 2014, faţă de 55% în 2000, potrivit Pew Research Center, care atribuie declinul reducerii veniturilor gospodăriilor.
Datele Biroului de Recensământ arată că peste 45 de milioane de persoane, sau 14,5% dintre americani, trăiau sub limita sărăciei în 2013. În anul anterior procentul era 15%. În 2006, înainte de izbucnirea crizei economice şi financiare, indicatorul se situa la 12,3%. Cele mai recente date ale FMI arată că 1 din 7 americani - dintre care 1 din 5 copii - trăieşte în sărăcie. Circa 40% dintre aceste persoane au loc de muncă.
Sub administraţia Obama, cu toate că rata şomajului s-a redus şi economia şi-a revenit din criză mai rapid decât în multe alte state din lumea dezvoltată, numărul americanilor care primesc cartele pentru alimente a crescut cu 36%.
bogdan.cojocaru@zf.ro
