Business Internaţional

Alegerile prezidenţiale, un moment critic pentru Polonia, un „copil problemă“ al Europei, dar şi pentru întreg continentul

Preşedintele polonez Andrzej Duda, aliat cu partidul de guvernămând Lege şi Justiţie (PiS), se va confrunta pe 12 iulie cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaswskovski, în al doilea tur, din 12 iulie.

Preşedintele polonez Andrzej Duda, aliat cu partidul de guvernămând Lege şi Justiţie (PiS), se va confrunta pe 12 iulie cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaswskovski, în al doilea tur, din 12 iulie.

Autor: Catalina Apostoiu

29.06.2020, 23:09 1075

Preşedintele polonez Andrzej Duda a câştigat cele mai multe voturi în alegerile prezidenţiale din weekend, dar nu a obţinut cele 50 de procente necesare pentru a fi declarat câştigător fără un al doilea tur, scrie The Guardian.

Rezultatele înseamnă că Duda, aliat cu partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), se va confrunta pe 12 iulie cu primarul liberal al Varşoviei, Rafal Trzaswskovski, în al doilea tur, din 12 iulie, în cadrul unui vot care va determina viitorul politic al Poloniei.

Al doilea tur va decide dacă cea mai mare ţară fost comunistă din UE va duce mai departe ten­dinţele care au adus-o în conflict cu valorile demo­cratice şi multiculturale ale blocului, potrivit Bloomberg.

Votul reprezintă un moment critic pentru o ţară care până în urmă cu cinci ani a fost salutată drept un model de transformare de la comunism la o democraţie înfloritoare. Totuşi, conflictele în care s-a angajat cu Uniunea Europeană, de la drepturile homosexualilor, la independenţa instanţelor şi controlul presei, Polonia s-a transformat într-un „copil problemă“.

Pentru o Uniune Europeană care se luptă cu pandemia de COVID-19 şi impactul economic al acesteia, riscul este ca Polonia să urmeze calea Ungariei, considerată de mulţi din Bruxelles drept o cauză pierdută.

Think tank-ul american Freedom House arăta recent că având în vedere actuala traiectorie urmată de Polonia, este posibil ca ţara să nici nu mai fie considerată o democraţie funcţională în următorii ani.

După ce votul a fost amânat din mai din cauza pandemiei, campania a fost una dură pentru Duda, ales de liderul PiS Jaroslaw Kaczynski să participe la ale­gerile prezidenţiale în 2015. Alegerile fuseseră iniţial programate pentru luna mai, când Duda deţinea un avans puternic în sondaje şi era aşteptat să câştige uşor.

Rivalul său Trzaskowski a profitat de nemulţumirea în creştere legată de conflictul per­manent cu UE şi acum de perspectivele unei recesiuni profunde. Primarul Varşoviei a promis o  „eră nouă“ în politică în timpul unei campanii scurte, dar energice, şi a anunţat că dacă va câştiga va coopera cu PiS numai dacă acesta îşi va schimba politicile într-un număr de domenii. O victorie a acestuia ar sta în calea planurilor actualei guvernări de a-şi întări controlul asupra economiei şi instan­ţelor şi ar ajuta la relansarea relaţiilor cu UE.

Partidul de guvernământ a acumulat putere atacând „elitele corupte“ şi promiţând o ţară mai dreaptă, mai sigură pentru cetăţenii obişnuiţi după decenii de schimbări rapide ce au urmat comunismului. Ajutat de o presă strâns controlată, guvernul îl înfăţişează pe Duda drept singurul apărător împotriva influenţelor străine şi protectorul noilor beneficii sociale.

Însă pandemia a oferit opoziţiei o şansă de a perturba discursul guvernului. O parte în creştere din electoratul polonez începe să considere că lucrurile nu merg în direcţia corectă. „Măştile au căzut. Linia de demarcaţie dintre cei aflaţi la putere şi restul societăţii este mult mai clară“, arată Adam Bodnar, activist pentru drepturile omului în Polonia.

Potrivit Deutsche Welle, întrebarea este dacă un nou preşedinte, un rol constituţional limitat în sistemul polonez, ar face vreo diferenţă având în vedere majoritatea deţinută de PiS în camera inferioară şi faptul că preluarea de către acesta a instanţelor şi presei publice este aproape completă.

Dacă Duda va fi reales pentru un al doilea mandat de cinci ani, guvernul PiS îşi va putea continua programul de reconstrucţie radicală a statului. Dacă victoria va aparţine lui Trzaskowski şi PiS va fi învins, „proiectul“ PiS va fi aruncat în lupte politice mai strânse pe care este posibil ca partidul să nu le poată câştiga.

Testul pentru PiS cu sau fără Duda va veni pe frontul economic din punctul de vedere al politicii de susţinere economică pe termen scurt, al problemelor structurale pe termen mai lung legate de impactul COVID-19 asupra economiei, cât şi al propriului proiect de „polonizare“ a economiei.

„Politica economică pentru PiS va deveni mai complicată“, potrivit lui Aleksander Laszek, economist-şef la think tank-ului Civil Development Forum.

Potrivit Bloomberg, Europa de est se dovedeşte un teren de testare a modului în care pandemia a afectat încrederea în lideri. Serbia a organizat alegeri recent, iar preşedintele Aleksandar Vucic a marcat o victorie clară. Croaţia se îndreaptă către urne luna viitoare.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO