Caută doar în titlu
Business Internaţional

Al doilea val al pandemiei nu a mai prins guvernele europene nepregătite, iar cele mai multe economii din UE au crescut la sfârşit de an. România a fost de departe campioană la creştere

Cele mai multe economii est-europene au înregistrat creşteri economice peste aşteptări în ultimul trimestru al anului trecut, la fel şi alte state membre ale Uniunii Europene. Acest lucru arată că guvernele şi instituţiile anticriză au învăţat din greşelile de strategie făcute pentru a contra primul val al pandemiei, reuşind acum să ţină principalele industrii funcţionale, dar şi că evoluţiile PIB sunt dificil de anticipat în actuala criză. De asemenea, faptul că majoritatea economiilor au reuşit să crească dă speranţă că noua recesiune, aşteptată pentru anul acesta, nu va mai avea amploarea celei din prima jumătate a anului trecut.

Datele despre evoluţia economiilor europene în trimestrul IV, publicate de Eurostat, au fost acompaniate de veşti foarte bune din economia Germaniei, motorul de creştere al UE, dar şi de mesaje de atenţionare de la oficiali de top ai Băncii Centrale Europene.

Dacă în urmă primului val al pandemiei (trimestrele I şi II din 2020) Polonia s-a remarcat prin cea mai uşoară recesiune din UE, în trimestrul IV economia României a ieşit din rând cu cel mai puternic avans, sau, după o altă interpretare, cea mai lentă încetinire a recuperării.

PIB-ul României a crescut cu 5,3% în ritm trimestrial în perioada octombrie-decembrie 2020 şi cu 6,1% în trimestrul anterior. În schimb, economia poloneză, cea mai mare din Europa de Est, s-a contractat cu -0,7% în funcţie de aceleaşi coordonate, după un salt de aproape 8% în trimestrul III.

O altă economie mare est-europeană, Ungaria, a reuşit să urce cu 1,1% în perioada analizată. Bulgaria, cea mai săracă ţară din UE, a crescut cu 2,1%, iar Cehia, cea mai matură economie din regiune, a avansat cu 0,3%. Despre evoluţia României, analiştii de la Erste Group scriu că surpriza pozitivă se datorează restricţiilor mai slabe faţă de cele din alte state, notează Reuters.

Legat de Polonia, analiştii au observat câteva tendinţe în datele de frecvenţă ridicată. Datele despre activitatea lunară arată că scăderea din construcţii s-a mai potolit, iar creşterea producţiei industriale a accelerat. Slăbiciunea s-a concentrat în sectorul de retail şi se pare că măsurile de lockdown au lovit serviciile mai dur decât în alte state europene unde PIB-ul a crescut în trimestrul trecut, arată Capital Economics. Pentru economişti, perspectiva pentru primul trimestru al acestui an arată moderat optimist, scrie bne IntelliNews.

În Ungaria, industria şi construcţiile s-au repus pe pi­cioare mai devreme decât ne-am imaginat, explică David Nemeth, analist la K&H Bank. În Cehia, mer­gând contra curentului, Marek Mora, guvernatorul băncii centrale, a spus că instituţia sa nu exclude o ma­jo­rare­ a dobânzii de politică monetară în iunie dacă o re­venire solidă post-COVID-19 se instalează în economie.

În zona euro, Germania a crescut în trimestrul IV din 2020 cu 0,1% faţă de perioada de trei luni ante­rioa­ră, dar Franţa, a doua economie ca mărime din uniunea mo­netară, a scăzut cu -1,3%. Italia, bolnavul Europei, a plonjat cu -2%. Spania, următoarea în clasa­men­tul eco­nomiilor din zona euro, a urcat cu 0,4%. Cel mai abrupt declin din UE a fost înregistrat de Austria, de -4,3%.

Economia zonei euro în ansamblu s-a comprimat cu -0,6%, iar cea a UE, în care zona euro cântăreşte cel mai mult, a scăzut cu -0,4%. Dintre ţările importante, Eurostat nu a publicat date despre Grecia. Datele despre economie ale Eurostat au fost însoţite de vestea că ocuparea forţei de muncă în Europa a crescut, cu 0,3%, în ultimul trimestru al anului trecut, după un avans mai puternic, de 1%, în trimestrul anterior.  

O altă veste bună este că încrederea investitorilor în economia Germaniei a crescut în februarie peste aş­ztep­tări, chiar şi peste cele mai optimiste, datorită anti­ci­pării unei reveniri accen­tuate a consumului în urmă­toa­rele luni, potrivit unui sondaj realizat periodic de insti­tutul de cercetare economică ZEW şi comentat de Reuters.

Experţii pieţei financiare sunt optimişti în pri­vinţa viitorului. Sunt încrezători că economia Germaniei îşi va reveni pe drumul de creştere în urmă­toa­rele şase luni, a explicat preşedintele ZEW Achim Wambach.

Consumul şi retailul în particular sunt aşteptate să-şi revină semnificativ, acompaniate de aştep­tări privind inflaţia mai ridicate.

Germania este principala destinaţie a exporturilor României, aşa că revenirea consumului acolo înseamnă teoretic importuri mai mari. Separat, irlandezul Gabriel Makhlouf, membru în consiliul guvernator al BCE, a avertizat că revenirea economică va fi neuniformă şi cu zdruncinături. Francezul Franois Villeroy, tot de la BCE, a avertizat că unele companii franceze nu vor supravieţui pandemiei, iar altele vor avea nevoie de injecţii de capital. Însă statul îşi va recăpăta creditele pe care le-a garantat. Elizabeth McCaul, membru în consiliul de supraveghere al BCE, a asigurat că cel mai pesimist scenariu în privinţa creditelor neperformante, în care acestea se ridică la 400 de miliarde de euro la sfârşitul pandemiei, pare improbabil să se concretizeze.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.