Business Internaţional

Adrian Wooldridge, editorialist al revistei The Economist şi invitatul special la Gala ZF 2018 - 20 de ani: explicaţii care fac mai inteligibil prezentul şi viitorul businessului în epoca marilor perturbări

Adrian Wooldridge, editorialist de top la The Economist şi invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani: „La marile companii de tehnologie, dacă te uiţi la numărul de avocaţi pe care îi angajează şi la oamenii de PR pe care îi angajează în raport cu numărul de persoane care se ocupă doar de tehnologie, nu ai cum să nu fii îngrijorat“.

Adrian Wooldridge, editorialist de top la The Economist şi invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani: „La marile companii de tehnologie, dacă te uiţi la numărul de avocaţi pe care îi angajează şi la oamenii de PR pe care îi angajează în raport cu numărul de persoane care se ocupă doar de tehnologie, nu ai cum să nu fii îngrijorat“.

Autor: Bogdan Cojocaru

20.11.2018, 00:07 222

Cu Adrian Wooldridge, editorialist de top la The Economist şi autorul mai multor cărţi cu teme economice, istorice şi filo­zofice, se poate discuta despre absolut orice l-ar putea interesa pe un om de afaceri care şi-a clădit deja o companie mare sau pe un mic întreprinzător.

A studiat şi a scris intens des­pre istoria capita­lis­mului, despre ascensiunea eco­no­mică a Americii, despre progres, civilizaţie şi despre era perturbării tehno­logice, economice şi po­li­tice. De aceea nu-i de mirare că Institute of Di­rec­tors, cea mai veche organizaţie pentru lideri pro­fe­sio­nişti din Marea Britanie - are peste 100 de ani de exis­tenţă -, l-a invitat pe Wooldridge să împărtă­şească cu cei peste 30.000 de membri ai săi idei şi explicaţii care fac mai inteligibil prezentul şi viitorul pentru afaceri.

Adrian Wooldridge va fi invitatul special al ediţiei de anul acesta a Galei ZF - 20 de ani, una spe­cială pentru că marchează „100 de ani de business în Ro­mânia“ şi două decenii de existenţă pentru Ziarul Financiar.

Wooldridge, editorialistul coloanei „Schum­peter“ a The Economist încă de la apariţia acesteia, în 2009, este autorul cărţii „Marea perturbare“. Des­pre ea a discutat cu economistul-şef al Institute of Direc­tors James Sproule în faţa unui public numeros la Londra.

„Marea perturbare“ are la bază o colecţie de arti­cole scrise de Wooldridge în care acesta explorează forţele perturbatoare care influenţează peisajul de business modern.

De la viteza şi omniprezenţa internetului la ino­vaţia modestă de pe pieţele emergente şi schimbarea stilurilor de marketing, cartea analizează critic ten­dinţele care dau formă viitorului companiilor din toată lumea.  Wooldridge crede că era capitalismului mana­gerial Keynesian s-a încheiat, deşi părţi din economie, cum ar fi sectorul public din Marea Britanie, încă n-au realizat acest lucru.

Lumea a intrat adânc în epoca lui Schumpeter (un economist americano-austriac devenit celebru prin cartea sa din 1942 „Capitalism, socialism şi democraţie“, în care a avertizat asupra pericolelor care pândesc capitalismul. În această carte au apărut termeni ca „distrugere creatoare“ folosiţi astăzi în ştiinţele economice), a capitalismului antreprenorial şi a economiei perturbatoare, a spus Wooldridge. Într-un avertisment adresat celor deja alarmaţi de ritmul schimbării şi globalizării, el a prezis că suntem mult mai aproape de începutul acestui proces decât de sfârşitul acestuia.

Wooldridge a explorat creşterea economiei parti­ci­pative, remarcând că aceasta a crescut dintr-o idee esen­ţial de stânga, comunistă, şi a ajuns una dintre for­ţele cele mai vicioase, hipercapitaliste de pe pământ.

Autorul „The Great Disruption“ spune că perturbarea nu este limitată doar la domeniul economiei. Ascensiunea lui Jeremy Corbyn în Marea Britanie, a lui Beppe Grillo în Italia şi a lui Donald Trump în SUA ca actori recunoscuţi pe scena mondială indică un peisaj politic care a abandonat managerialismul tradiţional al secolului XX. Cartea „The Great Disruption“ a fost publicată în 2015, iar de atunci populismul a făcut ca Marea Britanie să voteze retragerea din Uniunea Europeană (referen­dumul din 2016) şi ca la putere în Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro, să ajungă două formaţiuni populiste, una antisistem şi una extre­mistă. Trump a ajuns preşedintele SUA câşti­gând alegerile din noiembrie 2016.

Editorialistul de la The Economist a subliniat faptul că, deşi indivizii ambiţioşi vor căuta mereu să se afle la graniţa inovării şi a perturbării, cei cu cel mai mare succes vor fi întotdeauna cei care fac acce­sibile noile inovaţii şi vor permite ca întreaga eco­nomie să primească acces la beneficiile perturbării.

American Enterprise Institute (AEI), un think-tank american cu rădăcini antebelice dedicat, printre altele „apărării şi îmbunătăţirii capitalismului demo­cratic şi antreprenoriatului privat“, a fost şi el interesat, prin James Pethokoukis, editorialist al blogului AEIdeas, să prezinte explicaţiile lui Wooldridge.

În era marilor perturbări, în economia modernă companiile de tehnologie au un rol important. „Ce mă îngrijorează este rolul rent-seeking-ului în economia modernă capitalistă: rolul capitalismului de cumetrie şi al conexiunilor politice şi modul în care marile companii îşi apără poziţia erodând concurenţa“, spune scriitorul. Rent-seeking este situaţia în care un individ sau o firmă urmăreşte să obţină venituri prin manipularea pieţei, nu prin mijloacele clasice de schimb.

La sfârşitul secolului al XIX-lea a existat un ciclu în care marile companii create, spre exemplu, de Andrew Carnegie, au trecut de la a fi incredibil de inovatoare la a fi stabile şi a cultiva conexiuni politice, explică Wooldridge.

Dacă te uiţi la ascensiunea US Steel (unul din marii producători americani de oţel) după 1903, aceasta a încetat să inoveze în aceeaşi măsură în care Carnegie inova. US Steel s-a format prin fuzionarea mai multor companii, printre care Carnegie Steel Company a magnatului Andrew Carnegie. Compania a tot înglobat concurenţi şi a ajuns la un moment dat cel mai mare producător de oţel din lume. În 2001 producea cu doar 8% mai mult decât în 1902, primul an complet de operaţiuni.

„Şi sunt îngrijorat că firmele de tehnologie au trecut mai repede prin acest ciclu, că au devenit afaceri foarte defensive. Dacă te uiţi la numărul de avocaţi pe care îi angajează şi la oamenii de PR pe care îi angajează în raport cu numărul de persoane care se ocupă doar de tehnologie, nu ai cum să nu fii îngrijorat.“

În epoca marilor perturbări, şi internetul joacă un rol esenţial. Internetul a creat şi îmbogăţit companii precum Google, Facebook şi Amazon. Dar va aduce avuţie sau va ridica standardele de viaţă pentru omul de rând?

„Cred că efectele de domino ale revoluţiei internetului vor deveni mai mari şi mai mari şi mai mari, pe măsură ce tot mai multe lucruri sunt conectate la internet, deoarece avem case inteligente, maşini inteligente şi infrastructură inteligentă. Deoarece lumea este din ce în ce mai conectată la internet, cred că impactul revoluţiei internetului va deveni mai mare“.

Wooldridge face o comparaţie între ce se întâmplă acum cu ce s-a întâmplat cu energia electrică pe parcursul a mai bine de un secol de la punerea sa la dispoziţia publicului larg.

„Electricitatea a fost folosită pentru a face lumină în case în anii 1890 şi chiar mai înainte. Deci, marele mister al economistului de atunci era de ce nu îmbunătăţea electricitatea productivitatea? De ce nu era valorificată de sectorul de producţie şi de companii?“

Electricitatea nu a fost folosită de fabrici pentru mult timp. Dar apoi, în anii 1920, începe să aibă un efect semnificativ, deoarece oameniide afaceri încep să reproiecteze fabricile şi procesele de producţie pentru a profita de electricitate. Şi brusc începe să aibă un mare efect asupra productivităţii. Acelaşi lucru se poate observa la IT.

Gala ZF/20 de ani va avea loc pe 22 noiembrie în Bucureşti. Tema Galei ZF este: Viitorul capitalismului. Viitorul Europei. Viitorul României.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO