Strategi, economişti şi din ce în ce mai des publicul încep să privească cu scepticism justificările pentru creşterea preţurilor. Profiturile solide şi marjele în creştere nu au trecut neobservate şi un nou termen, greedflation, inflaţia din lăcomie, a luat naştere, scrie Financial Times.
În ultimii doi ani, companiile nonfinanciare au dus-o bine în pofida impactului pandemiei şi războiului. Chiar şi cu blocajele de la nivelul lanţurilor de aprovizionare, presiunilor asupra transporturilor, profiturile acestora au urcat puternic. Companiile au trecut mai departe costurile în creştere către clienţi şi au mers mai departe: marjele au atins maxime record.
Pentru BCE, deja acuzată că a acţionat cu întârziere în faţa creşterii preţurilor post-lockdown, creşterea marjelor a devenit o preocupare clară de-abia de curând, fiind abordată pentru prima dată la şedinţa de politică monetară din martie, potrivit Bloomberg.
Banca a devenit acum conştientă că riscul greedflation pentru creşterea inflaţiei se dovedeşte mult mai puternic decât spirala salarii-preţuri în legătură cu care strategii s-au tot îngrijorat. Oficialii acesteia evidenţiază din ce în ce mai frecvent importanţa profiturilor în creştere în ceea ce priveşte cel mai sever episod de inflaţie din zona euro.
Aşa-numita greedflation ameninţă să complice eforturile de stăvilire a scumpirilor, însemnând că BCE ar putea fi obligată la noi majorări de dobânzi, chiar într-un moment în care oficialii semnalează apropierea sfârşitului celui mai agresiv ciclu de majorări.
„Există riscuri clare ca declinul inflaţiei să fie mai lent decât se anticipase anterior din cauza creşterii marjelor corporate“, arată Piet Christiansen, strateg la Danske Bank. Asta pentru că firmele tind să crească preţurile mai rapid pentru a compensa costurile mai mari decât să le reducă atunci când cheltuielile le scad, permiţându-le să înregistreze marje mai mari timp mai îndelungat, subliniază acesta.
Deşi creşterea marjelor nu va fi la fel de rapidă în 2023 ca în 2022, „orice fel de conflict între salarii, profituri şi sectorul public ar fi extrem de nociv pentru viitor şi ar putea produce o reacţie a BCE din punct de vedere al politicii monetare“, a declarat vicepreşedintele BCE, Luis de Guindos.
Profiturile corporate sunt un driver mai puternic al scumpirilor decât costurile legate de forţa de muncă de ceva timp, din 2021, arată Maeva Cousin de la Bloomberg Economics.
Temerile privitoare la greedflation sunt în creştere în condiţiile în care mai mulţi dintre cei mai cunoscuţi giganţi din sectorul bunurilor de larg consum au dezvăluit cum scumpirile le-au impulsionat rezultatele în acest an, notează The Guardian.
Nestle şi-a crescut preţurile cu 9,8% în T1, aproape cel mai rapid ritm din peste trei decenii, însă vânzările i-au scăzut cu doar 0,5%. McDonald’s a beneficiat de pe urma unei scumpiri a meniului, raportând vânzări mai mari cu 12,6%. Pepsico şi-a majorat preţurile cu 16%, volumele de vânzări fiind cu doar 2% mai mici.
P&G şi-a majorat marjele de profit pentru prima dată în doi ani după ce a crescut preţurile în ultimele luni mai rapid decât i-au crescut cheltuielile, însă executivii gigantului au respins ideea că sunt hotărâţi să-şi crească profitabilitatea pe spatele consumatorilor, potrivit Financial Times.
