Banca Angliei se pregăteşte să facă un pas semnificativ în dezbaterea privind oportunitatea recurgerii la dobânzi negative pentru stimularea economiei britanice devastate de pandemie, scrie Bloomberg.
Banca centrală va publica în această săptămână rezultatele a 160 de răspunsuri detaliate dintr-o consultare privitoare la cum ar putea fi împinse costurile de finanţare sub zero pentru prima dată de la înfiinţarea băncii în 1964. Controversata politică, încercată deja în UE şi Japonia, dă bankingul peste cap percepând dobândă pentru depozitarea de bani şi plătindu-le celor care se împrumută.
Subiectul este unul aprins pentru guvernatorul Andrew Baily, care analizează opţiunile pe care le are pentru a scoate Marea Britanie din cel mai profund declin din ultimele trei secole.
În balanţă sunt dorinţele strategilor de a menţine costul datoriei suficient de scăzut pentru a impulsiona redresarea şi temerile băncilor, care spun că experimentele monetare dau peste cap companiile şi afectează sistemul financiar.
Economiştii se aşteaptă ca BoE să îmbrăţişeze dobânzile negative ca instrument, dar să nu le implementeze deocamdată. „Nu cred că vor spune pieţei că dobânzile negative sunt iminente“, spune Elizabeth Martins, economist la HSBC Holdings.
O decizie asupra politicii monetare urmează a fi comunicată pe 4 februarie, împreună cu estimările trimestriale ale băncii. Majoritatea economiştilor chestionaţi săptămâna trecută se aşteaptă ca dobânda de referinţă să rămână la sau peste nivelul actual de 0,1% până la mijlocul anului 2023.
Doar o bancă din cele incluse în sondaj se aşteaptă la dobânzi negative la un anumit punct.
Astfel, programul de achiziţii de active ar rămâne principalul instrument de stimulare a economiei.
Finanţarea ieftină îi este de ajutor ministrului de finanţe britanic Rishi Sunak, care a cheltuit aproximativ 300 miliarde de lire sterline până acum pentru a susţine economia, împingând datoria guvernamentală la un nivel record.
Nu este clar dacă Marea Britanie are nevoie de ajutor suplimentar din partea BoE deocamdată. Economia a crescut peste aşteptări în timpul lockdown-ului din noiembrie, semn că firmele se adaptează la restricţii. Economistul şef Andy Haldane se aşteaptă la o revenire puternică în T2 pe fondul programului de vaccinare.
Există temeri că dobânzile negative vor reduce marjele băncilor comerciale, făcându-le mai puţin dispuse să acorde credite în momentul în care economia are cea mai mare nevoie de ele.
Experimentul de o jumătate de decenii al Europei cu această politică a pus presiune pe venituri şi a împovărat băncile cu penalităţi pentru parcarea cash-ului la banca centrală.
„Pe termen lung, dobânzile negative ruinează sistemul financiar“, declarat şeful Deutsche Bank Christian Sewing în 2019.
