Business Internaţional

2013, anul în care presa a pornit războiul contra evaziunii fiscale

Directorul general al FMI Christine Lagarde a pus în 2010, pe când era ministru de finanţe al Franţei, la dispoziţia autorităţilor greceşti o listă cu  2.000 dintre cei mai bogaţi greci care aveau în Elveţia conturi nedeclarate. Atena nu a făcut nimic contra lor.

Directorul general al FMI Christine Lagarde a pus în 2010, pe când era ministru de finanţe al Franţei, la dispoziţia autorităţilor greceşti o listă cu 2.000 dintre cei mai bogaţi greci care aveau în Elveţia conturi nedeclarate. Atena nu a făcut nimic contra lor.

Autor: Daniela Stoican

07.01.2014, 19:26 476

Ce au în comun oligarhii ruşi cu trezorierul de campanie al preşedintelui francez Francois Hollande? Sau bogătaşii Greciei cu familia preşedintelui autocrat al Azerbaidjanului Ilham Aliyev?

Cu toţii se regăsesc într-o bază de date cu beneficiarii a 130.000 de conturi în paradisuri fiscale, cunoscută ca „Offshore Leaks“, pusă la dispoziţia presei de Gerard Ryle, reporterul australian care conduce Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie, cu sediul la Washington, scrie EUobserver.

Consorţiul a dat acces la aceste date unui număr de 80 de entităţi media din întreaga lume. În urma relatărilor din presă care au urmat acestor dezvăluiri, Herbert Stepic, directorul general al băncii austriece Raiffeisen Bank International, a demi­sionat. Presa a arătat că el deţinea în secret firme cu sediul în Caraibe.

De asemenea, în Franţa imaginea preşedintelui Hollande a avut de suferit după ce presa a dovedit că fostul său tre­zorier de campanie Jean-Jacques Augier a deţinut acţiuni la companii înregistrate în paradisuri fiscale.

Ruşinea a fost şi mai mare deoarece informaţiile despre Augier au ieşit la suprafaţă în aceeaşi perioadă în care Jerome Cahuzac, pe atunci ministrul bugetului, a recunoscut că timp de 20 de ani a ascuns 600.000 de euro în conturi din străinătate.

Între timp, o investigaţie privind activele deţinute în paradisuri fiscale de un fost ministru macedonean, Zanko Cado, publi­cată pe site-ul EuObserver în octombrie a scos la lumină că ministrul a avut un rol decisiv în prăbuşirea unor companii de stat din Serbia. Dezvăluirile făcute prin publicarea „Offshore Leaks“ au dat un imbold acţiunilor autorităţilor europene pentru combaterea evaziunii fiscale. Comisarul UE pe fiscalitate Algirdas Semeta a spus că investigaţiile l-au ajutat în propriile demersuri. „Cetăţenii din statele membre au început să fie mult mai atenţi la cum pot colecta ţările lor taxele care trebuie plătite conform legilor naţionale. După părerea mea, «Offshore Leaks» poate fi identificată ca principalul declanşator al acestor acţiuni“, a spus el.

După ofensiva presei au început să se mişte şi autorităţile

Ceea ce a urmat a aruncat un strop de lumină în zone care până acum erau com­plet opace. Premierul Marii Britanii David Ca­meron a forţat câteva din para­disurile fiscale din Caraibe aflate sub protecţie britanică să semneze o iniţiativă de transparenţă fiscală.

Elveţia a renunţat la unele dintre regulile sale privind secretul bancar şi a semnat acorduri bilaterale cu SUA şi Marea Britanie privind datele bancare ale evazioniştilor fiscali urmăriţi de auto­rităţile din cele două state. De ase­menea, Elveţia este pe cale să ajungă la un acord cu  Germania după ce înţelegerea iniţială a fost respinsă de parlamentul german pentru că acoperea o arie prea restrânsă. Austria şi Luxemburg sunt ultimele ţări care nu au semnat acordul dintre statele UE privind schimbul automat de date bancare şi se încăpăţânează să reziste, deşi au promis că vor semna până la sfârşitul anului trecut.

În pofida presiunilor din partea Comisiei Europene şi a altor state membre, Viena şi Luxemburgul au rămas ferme pe poziţie, motivând că vor să aştepte până când Elveţia, Liechtenstein, Monaco, Andorra şi San Marino semnează acordul.

În paralel, publicarea „Listei Lagarde“ a arătat că 2.000 dintre cei mai bogaţi greci au conturi nedeclarate în Elveţia, în timp ce Grecia, ţară salvată de la faliment prin programe de asistenţă fi­nan­ciară externă, se luptă din greu să aducă la buget venituri din taxe.

Lista poartă numele directorului general al Fondului Monetar Inter­naţional Christine Lagarde, fost ministru de finanţe al Franţei. Ea este cea care a oferit informaţiile autori­tăţilor greceşti în 2010, însă acestea nu au luat măsuri contra evazioniştilor.

În pofida scurgerilor de informaţii şi a propunerilor UE, firmele de consultanţă financiară continuă să creeze noi „structuri discreţionare“ pentru a le permite celor bogaţi şi companiilor mari să îşi continue vechile obiceiuri de a plăti taxe foarte mici sau chiar deloc.

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.01.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO