Piaţa de IT din Cluj, care a ajuns la o rată de creştere de 20% pe an, nu mai poate susţine cererea de oameni a companiilor în condiţiile în care numărul de absolvenţi din universităţi a îngheţat la nivelul din anii anteriori, forţând astfel companiile să caute resurse şi în oraşe mai mici din România şi chiar pe pieţele internaţionale.
„Ne ducem în alte oraşe, pentru că piaţa din Cluj este supraîncălzită în acest moment. Este extraordinar de dificil să găseşti oameni şi să aduci colegi noi în firmă, datorită unei concurenţe foarte mari. Industria a crescut cam cu 20% în fiecare an şi trebuie să atragă oameni din altă parte“, a declarat în cadrul emisiunii de business ZF Live Voicu Oprean, CEO şi fondator al AROBS Transilvania, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa locală de soluţii de IT. Problema „structurală“ a pieţei este reprezentată de blocajul înregistrat în universităţi, unde cifrele de şcolarizare nu au crescut pe măsura foamei de oameni din industria de IT. „Cifra de şcolarizare trebuie crescută. Suntem într-o industrie care creşte cu 20% pe an, în schimb zona universitară stagnează, de unde rezultă o problemă structurală. Noi am observat în timp că se angajează în firmele private cadre didactice de la universităţi. Aceste cadre didactice care se angajează în firmele de IT ajung să canibalizeze industria. Nu mai avem oameni care să îi înveţe.“
În faţa acestei situaţii, companiile încep să meargă către oraşele mai mici. „Pe plan local, pe zona de servicii ne apropiem tot mai mult de oraşele mici şi dezvoltăm un ecosistem, angajăm programatori, oameni de vânzări care să ajute la dezvoltarea de produse pentru piaţa locală. Ne apropriem noi de programatori. La nivel regional, primarii ar trebui să ia legătura cu noi şi să ne arate deschiderea, apoi noi ştim să ne facem lecţiile mai departe“, a punctat Oprean. Dacă nu găsesc oameni pe plan local, companiile încep să importe forţă de muncă, a adăugat el. „Una dintre direcţiile pe care unele firme deja au introdus-o este aducerea oamenilor din Uniunea Europeană. Clujul a devenit un hub. Noi avem colegi din Olanda, Coreea de Sud, Moldova, chiar şi din Ungaria.“
Clujul a devenit al doilea pol al industriei de IT din România, după ce numărul de firme de profil din oraş s-a dublat în 6 ani, faţă de o creştere de 50% la nivel naţional, conform unui studiu realizat pentru perioada 2011-2016 de Asociaţia Română pentru Industria Electronică şi Software (ARIES) Transilvania. În 2016 în Cluj-Napoca existau 161.610 salariaţi, ponderea IT-iştilor în totalul acestor salariaţi fiind de 9%, faţă de 6% în Bucureşti sau de 4% în Timişoara. Cifra de afaceri cumulată a a companiilor din Cluj-Napoca a fost de 2,624 mld. lei în 2016 faţă de 742,5 mil. lei în 2011.
O pondere importantă în businessul AROBS este reprezentată de segmentul de outsorucing. „Suntem prezenţi pe zona de servicii software şi aici lucrăm în 15 ţări la ora actuală din Europa de Vest şi Statele Unite. Dezvoltăm produse pentru alţi clienţi din străinătate şi aici sunt exemple de succes, doar că banii se duc în acea ţară. Nu ne punem brandul deloc, iar plusvaloarea rămâne la acel client, care a riscat şi care a investit în soluţie. Această strategie este abordată din 2002, când eram o firmă mică de 40 de oameni şi cel mai mare client al nostru a închis proiectul de la o zi la alta, datorită crizei“.
Compania clujeană a achiziţionat numărul trei de pe piaţa de soluţii de monitorizare prin GPS a vehiculelor - compania SAS. Grup din Bucureşti (alarma.ro), cu afaceri de 10 mil. lei în 2017, consolidându-şi astfel poziţia de lider pe acest segment, tranzacţia fiind realizată la scurt timp după o alta realizată în Olanda, de asemenea în acest an.
„SAS Grup este una din firmele cu care ne-am războit în ultimii zece ani. Acum încercăm împreună cu ei să dezvoltăm şi mai mult piaţa de management de parc auto prin GPS. Piaţa de management de parc auto este într-o continuă dezvoltare şi cu presiune extraordinară pe preţuri. Este o piaţă în care fiecare încearcă să aducă plusvaloare clienţilor. Este nevoie de putere şi investiţie în acest domeniu şi de aducere de noi soluţii pentru clienţi. Companiile primesc un hardware, un sistem GPS care se instalează în maşină şi care transmite continuu date de telemetrie, mai exact despre temperatura motorului sau date legate de coordonate şi de consum de carburant. Este specific pe fiecare business. O firmă de transporturi de persoane furnizează un anume gen de informaţii, iar o firmă de farmceutice doreşte să ştie dacă vaccinurile sunt ţinute la temperatura potrivită“, a declarat Oprean.
El a adăugat că gradul de adopţie a acestui tip de soluţii este în creştere. „Adopţia acestor sisteme creşte extraordinar, având în vedere că este o soluţie care a crescut inclusiv în criza din 2008, în momentul în care firmele doreau să vadă ce se întâmplă. Este o soluţie care oferă o eficientizare, astfel managerul poate vedea din două clicuri ce costuri are. Din experienţa noastră, obţinem o reducere de 15%, instant. Soluţia ajunge la o eficientizare, încât flota se plăteşte singură în şase luni. Noi avem în continuare brandul Smailo, care s-a mutat din zona de GPS-uri şi sisteme de navigaţie în zona de camere, DVR-uri. Aici lucrăm cu toţi marii retaileri din România. În paralel cu această soluţie, ne-am dat seama că există o nevoie pe piaţa românească de a se şti ce se întâmplă cu flota. Mai exact, clienţii noştri aveau următoarea problemă, cumpărau maşini, aveau o flotă de 100 de maşini, apoi mai cumpărau încă 10 maşini, dar vânzările nu creşteau cu 10%, ci doar cu 5%. Atunci voiau să-şi dea seama de ce acele livrări creşteau, ori era o problemă de şofer, ori era o problemă de parc auto, ori era o problemă de trafic. Am încercat să adresăm toate aceste lucruri şi la un moment dat tot mai mulţi clienţi au început să adopte soluţia.“
Achiziţiile realizate în acest an au fost finanţate cu credite bancare, iar firma din Cluj se uită în continuare la alte oportunităţi de expansiune. „Am făcut împrumuturi bancare pentru achiziţiile de anul acesta. Avem câteva bănci cu care lucrăm şi care sunt deschise la zona de IT. Băncile ar trebui să fie mai deschise decât până acum“.
Întrebat dacă AROBS are în plan să se listeze la bursă, Voicu Oprean a declarat că firma ar trebui să mai crească înainte de a face acest pas. „Zona de bursă sau de equity este foarte importantă şi cred că se mai poate lucra. Luăm în calcul o listare la bursa de valori, dar cred că suntem încă prea mici“.
AROBS Transilvania a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 91,5 mil. lei (20 mil. euro), în creştere cu 6,6% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Compania a obţinut un profit net de 10,7 mil. lei (2,3 mil. euro), în scădere cu 40,8%. Marja profitului net al companiei a fost de 11,7% din afaceri, conform sursei citate.
Numărul mediu de angajaţi al companiei a fost de 489, mai mare cu 32 de persoane în raport cu anul precedent. Datoriile totale ale companiei s-au ridicat la 31 decembrie 2017 la 33,8 mil. lei (7,4 mil. euro), în scădere cu 7,4% faţă de anul precedent.
