Business Hi-Tech

ZF IT Generation. Microsoft. Marilena Ionaşcu, Microsoft România şi Mihnea Costoiu, UPB. „PNRR nu este bine concentrat pentru a răspunde solicitărilor pe care le au universităţile. Prin PNRR trebuie să investim în acele zone care reuşesc să producă mâine şi care au capacitatea mâine de a absorbi acei bani”

Autor: Alexandra Cepăreanu

24.12.2021, 00:08 520

♦ „Trebuie să integrăm absolut tot sistemul educaţional într-un program de skilling tehnologic care să ia de la A la Z fiecare elev şi student din România” ♦ „PNRR-ul poate să fie un instrument util atunci când e folosit corect dar poate să fie şi o mare capcană, atâta timp cât angajamentele pe care ni le luăm ne depăşesc puterea de implementare.”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă nu răspunde nevoilor industriei de IT&C, mai ales în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă cu care se confruntă toată industria de tehnologie la nivel global, nu doar România, a spus în cadrul ediţiei speciale a emisiunii ZF IT Generation, Mihnea Costoiu, rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

„Din punctul nostru de vedere, al universităţilor, o spun nu cu bucurie, PNRR nu este bine concentrat ca să răspundă solicitărilor pe care le au universităţile. Nu mai e timpul necesar, nu avem timpul necesar în special când vorbim de PNRR, care trebuie finalizat în 2026, cu sume plătite şi aşa mai departe, nu mai avem timpul necesar. Nu doar timpul, dar nici forţa României nu permite acest lucru. Deci, din acest punct de vedere, şi prin PNRR trebuie să investim în acele zone care reuşesc să producă mâine şi care să aibă mâine capacitatea de a absorbi acei bani şi de a îi întoarce societăţii”, a spus Mihnea Costoiu.

El a menţionat că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă ar trebui să sprijine actorii şi reprezentanţii industriei de IT, cum ar fi universităţile, care pot ajuta la implementa anumitor proiecte şi la dezvoltarea anumitor sectoare de tehnologie.

„Deci acei poli importanţi, cum este Politehnica din Bucureşti, trebuie să fie sprijiniţi şi prin PNRR, chiar aşa cum este el, pentru a-şi duce la îndeplinire proiectele. Spre exemplu, în ceea ce priveşte polul de artificial intelligence care nu răspunde unei singure industrii şi care este transversal şi care are un rol important în creşterea unui cerc cât mai larg de participanţi şi din zona privată şi din zona publică, dar care nu poate fi susţinut de către marile universităţi tehnice din România.”

Şi Marilena Ionaşcu, education director în cadrul Microsoft România, consideră că toţi actorii, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, ar trebui să lucreze împreună pentru a dezvolta industria de IT şi pentru a educa populaţia României din punct de vedere digital.

„Nu cred că tinerii sunt problema principală, pentru că numărul lor şi numărul certificărilor luate de ei ne dovedeşte că ei sunt acolo unde trebuie. Dar noi toţi, societatea, companiile împreună cu sectorul public trebuie să facem funcţionale programele de skilling la nivel naţional. Până acum le-am făcut cu universităţile cele mai dornice, dar cred că deja este nevoie să trecem la faza a doua şi să integrăm absolut tot sistemul educaţional într-un program de skilling tehnologic care să ia de la A la Z fiecare elev şi student din România”, a spus Marilena Ionaşcu.

Revenind la PNRR, Mihnea Costoiu consideră că ar putea fi şi o „capcană”, dacă cei care şi-au asumat proiectele din cadrul Planului Naţional nu le pot implementa cap-coadă.

„PNRR-ul poate să fie un instrument util atunci când e folosit corect dar poate să fie şi o mare capcană, atâta timp cât angajamentele pe care ni le luăm ne depăşesc puterea de implementare. Pentru că toate aceste lucruri se vor întoarce împotriva celor care vor realiza proiectele şi a autorităţilor, atâta timp cât nu sunt foarte bine calculaţi paşii pe care îi avem de urmat. 2026 este mâine”, a mai spus rectorul Universităţii Politehnica, care a atras peste un miliard de euro prin proiecte europene, atât pe cont propriu cât şi în parteneriat cu diferite companii. 

Mihnea Costoiu a spus în cadrul emisiunii că firmele de IT sau care caută specialişti în IT trebuie să transmită un semnal puternic în piaţa muncii că oamenii care au cunoştinţele necesare îşi pot găsi un loc de muncă indiferent de locul în care se află, cele mai bune oportunităţi de carieră nefiind rezervate exclusiv celor care trăiesc în mijocul centrelor urbane.

“Trebuie să existe un mesaj extrem de puternic venind dinspre zona industriei care trebuie să le spună oamenilor da avem nevoie de voi, da aveţi locuri de muncă, da puteţi lucra şi de la Vaslui nu doar trebuie să fiţi în mijlocul Bucureştiului da puteţi să fiţi şi în Văscăuţi, în celebra comună de prin glumele noastre trecute sau în Şimleul Silvaniei; nu are nicio importanţă (n. red. – unde vă aflaţi) - dacă aveţi cunoştinţele necesare - dacă aţi urmat cursurile necesare - dacă aţi urmat şcolile necesare. Nu trebuie să fiţi într-un anumit loc, puteţi găsi de muncă şi dacă sunteţi fizic plasaţi în zone în care astăzi din nefericire şomajul este mare. Deci avem datoria să explicăm oamenilor de ce e important, care e viitorul lor. Care e pasul pe care trebuie să-l  facă pentru a ajunge la o situaţie financiară şi profesională şi aşa mai departe mai bună şi evident să fie util societăţii”, a spus rectorul Universităţii Politehnica din Bucureşti.

El consideră că pentru a creşte numărul de specialişti IT pe piaţa din România este nevoie ca întreaga societate să înţeleagă tehnologia şi să deţină abilităţi digitale.

„Societatea, şi nu doar beneficiarii direcţi, cum ar fi companiile, ci societatea în ansamblu trebuie să înţeleagă că fără ingineri nu putem dezvolta această ţară. Şi când spun societate spun fiecare dintre noi, fiecare om care e acasă şi se gândeşte cum vrea să aibă un trai mai bun.”

În ceea ce priveşte interesul societăţii cu privire la dobândirea de abilităţi digitale, Marilena Ionaşcu, education director în cadrul Microsoft România, a menţionat că există interes începând de la elevi, studenţi şi profesori din zona preuniversitară şi universitară, până la reprezentanţi din Ministerul Educaţiei.

„Interesul porneşte de la studenţi, continuă apoi cu profesorii, cu instituţiile educaţionale de învăţământ preuniversitar, universitar şi până la Ministerul Educaţiei. Recent am avut o întâlnire şi o discuţie la Ministerul Educaţiei unde ne-am exprimat interesul şi disponibilitatea pentru a sprijini Ministerul în ceea ce priveşte implementarea proiectelor naţionale strategice precum România Educată. Şi am dorit să auzim care sunt priorităţile ministerului în acest sens şi o primă prioritate care ne-a fost menţionată a fost skilling. Skilling pentru elevi, skilling pentru profesori, începând de la nivelul preuniversitar şi până în zona universitară”, a spus Marilena Ionaşcu.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO