Giganţii IT din străinătate continuă să contribuie la extinderea industriei de outsourcing, servicii IT şi dezvoltare software de pe plan local, în care lucrează în prezent circa 90.000 de persoane, potrivit estimărilor ABSL, dezvoltând centrele existente sau înfiinţând centre noi pentru care recrutează anual câteva mii de persoane, potrivit anunţurilor făcute de reprezentanţii companiilor în cadrul conferinţei ZF Digital 2015, organizată cu sprijinul UPC, Vodafone, Orange, Visa, Bitdefender, Discovery, HBO şi al casei de avocatură Pachiu şi Asociaţii.
„Noi suntem de mulţi ani în Bucureşti şi Timişoara şi din 2015 suntem şi în Iaşi. Planul nostru este să ne extindem în toate locaţiile în care suntem prezenţi. Ne uităm după oameni cu competenţe avansate, vom lua oamenii acolo unde îi găsim, cu cea mai bună pregătire. În prezent, Atos România are peste 1.300 de angajaţi şi urmează să mai recrutăm 700 de persoane“, a spus Cătălina Dodu, country manager la Atos România.
Şi reprezentanţii Huawei şi Microsoft au anunţat la rândul lor că au în plan să recruteze câteva sute de persoane pe an în România în următorii doi ani.
„Avem două centre globale de suport în Bucureşti, pe tehnic şi financiar. Ambele au 1.200 angajaţi, cu o rată de creştere de peste 300 de angajaţi pe an. Explorăm deschiderea unui nou centru în partea de vest a ţării. Este posibil să facem anunţul până la sfârşitul anului“, a declarat Victor Stan, director Global Service Center, Huawei România.
„La Microsoft România lucrează 600 de ingineri şi dorim să adăugăm 200-300 de noi joburi pe an în următorii doi ani. Planurile Microsoft sunt foarte agresive şi sunt axate pe creştere. Acoperim în România toate tehnologiile pe care Microsoft le comercializează. Avem în România toate nivelurile de competiţie cerute în cadrul unui centru de suport“, a menţionat Iulian Minea, CRM dynamics support manager în cadrul Microsoft România.
De asemenea, şi francezii de la Pentalog au ca obiectiv să crească echipa locală, formată în prezent din 700 de persoane, cu circa 300 de oameni anual.
În aceste condiţii, în care multinaţionalele continuă să se extindă pe plan local, pe piaţa IT&C din România s-a creat un deficit în ceea ce priveşte forţa de muncă specializată. Anual de pe băncile facultăţilor cu profil tehnic ies circa 7.000 de absolvenţi care sunt absorbiţi rapid pe piaţă. „Sunt 7.000 de absolvenţi de IT, insuficient pentru a susţine creşterea. Sunt şi alte instrumente de creştere a sectorului, de exemplu ajutorul guvernamental, prin care ne obligăm să angajăm un număr de oameni. Sunt firme care au profitat pentru a face un pic de dumping salarial, dar nu cred că de asta are nevoie piaţa acum. Cred că abordarea corectă este să ţinem banii şi să îi reinvesteşti în inovaţie ca să ajuţi dezvoltarea produselor româneşti“, a punctat Gregory Rondin, director la Pentalog Bucureşti. El a adăugat că peste 70% din industrie e din outsourcing, iar acest lucru e o problemă pentru viitor şi trebuie dezvoltate produse româneşti.
Afirmaţia lui este susţinută şi de Liviu Drăgan, CEO şi fondator al TotalSoft.
„TotalSoft face 85% din venituri din produs. Cred cu tărie că partea de intelectual property este un lucru pe care trebuie să pariem. Outsourcingul în România are un rol important în continuare, este un bun punct de plecare pentru firme în a-şi clădi propriile produse în condiţii de corectitudine şi de fairplay“.
Companiile locale de IT se axează în prezent pe dezvoltarea propriilor soluţii software, încercând să atragă şi să reţină specialiştii în IT. Aceştia spun însă că antreprenorii au nevoie de ajutoarele de stat şi nu multinaţionalele, care au acces mult mai facil la finanţare.
„Multinaţionalele au făcut lucruri bune pe plan local, însă fac şi ca lucrurile să fie grele pentru antreprenorii din România. S-au dat ajutoare de stat unor companii pentru care accesul la finanţare este mult mai uşor decât pentru o firmă din România. Goana după resurse este acerbă, există migraţii de personal de la o firmă la alta - se pleacă în grup, se dau diferite stimulente, cum ar fi bonus pentru angajare plus încă o primă dacă angajatul nou se integrează. Este un sport pentru o companie românească să ţină angajaţii, să le dea de lucru interesant, să le asigure creşterea profesională“, a spus Stelian Câmpianu, directorul executiv al integratorului IT&C ETA2U din Timişoara.
Ovidiu Ghiman, director executiv comercial pe segmentul business, Telekom România
- Piaţa nu este încă dispusă să plătească pentru conţinut online, este un proces de educare pe care îl derulăm, dar este dificil atunci când există mult conţinut la liber.
- Mobilitatea creşte, dar consumul de servicii de televiziune liniară este încă peste cel din Europa. Românii petrec peste 4 ore pe zi în faţa televizorului. Peste 30% dintre clienţi păstrează televizorul deschis pe fundal, dar navighează pe internet şi socializează în acelaşi timp.
- Urmărim modul în care clienţii consumă conţinut video pe aplicaţii. Este vorba de filme şi evenimente sportive live în primul rând. Acesta va fi driverul pe online si în perioada viitoare.
- Conţinutul, calitatea serviciilor sunt critice în alegerea furnizorului de servicii. Cel mai vizionat conţinut acum este cel de ştiri, de la canalele generaliste, filme, sport şi documentare. Cu rate destul de diferite. 40% din clienţi spun că sunt interesaţi de evenimentele sportive, 80% de filme.
- Drepturile de difuzare pentru fotbalul din România au reprezentat un experiment pe piaţa locală, pentru că meciurile au fost disponibile „a la carte” (clienţii puteau opta să cumpere accesul la întregul pachet de meciuri din campionatul intern - n.red.). Sub 10% dintre clienţi au acceptat să plătească, indiferent de cât de dorit era subiectul. Este nevoie de educaţia pieţei, trebuie să ştii că trebuie să plăteşti, dar e greu în condiţiile în care contentul este disponibil şi gratuit.
Mădălina Popescu, head of operations HBO România
- Numărul de utilizatori de HBO GO din România a crescut de 7 ori în 2015 comparativ cu sfârşitul anului 2014, ca urmare a producţiilor originale de succes precum Urzeala Tronurilor, şi a producţiilor locale de impact precum Umbre, dar şi noilor modele de business cu parteneri care vin să răspundă noilor obiceiuri de consum.
- HBO GO este în primele trei motive pentru care abonaţii aleg sau îşi schimbă operatorul de televiziune, dar cererea de servicii de acest fel va depinde mult de penetrarea internetului şi viteza acestuia. Prin HBO GO ne dorim să oferim consumatorilor şi abonaţilor o nouă alternativă de consum. Dorim să-i ajutăm să controleze timpul cât mai bine.
- România are cea mai bună evoluţie anul acesta dintre ţările din Europa în care este prezent grupul HBO. Ca număr de utilizatori ai platformei HBO GO Polonia este pe primul loc. Această dinamică a fost dată şi de lansarea unor noi modele de business.
- Cel mai mare număr de înregistrări la HBO GO se face de pe PC, dar se consumă într-o proporţie egală pe smart TV-uri, PC-uri, smartphone-uri şi tablete, undeva la 25%. Deşi HBO GO este disponibil pe un număr limitat de smart TV-uri, acesta contează mult în preferinţele utilizatorilor. Proporţia în care contentul este urmărit diferă de la o ţară la alta.
- Principalul motor de creştere va fi conţinutul de calitate, oferit pe cât mai multe platforme.
Bogdan Bucurei, director marketing, UPC România
- Noi am lansat în urmă cu un an platforma Horizon Go şi noi contribuim la consumul de televiziune în afara casei, dar şi în casă şi pe dispozitive. Consumul de televiziune rămâne pe televizorul principal. Până în 2020 vom avea cel puţin 85% din consum pe televizorul principal. Tot acest consum vine pe lângă consumul de televiziune principal, dar se adaugă ca timp de consum cel de pe televizorul principal. Este un apetit pentru televiziune digitală, precum şi pentru serviciile de video on demand. Horizon Go este destinat clienţilor care au acces la serviciul de internet şi televiziune al nostru. Avem o pondere de 25% din clienţii eligibili, peste 100.000 de clienţi.
- Conţinutul este ceea ce caută clientul. Clientul nu caută interfaţă sau să facă zapping, ci content. Canalele care au reuşit să capteze audienţa pe televizorul normal o fac şi pe online. Atâta timp cât clienţii au la dispoziţie foarte multe surse gratuite nu sunt dispuşi să plătească, dacă nu oferim conţinut în exclusivitate, calitativ, într-un singur loc. Orice produs care nu e vândut şi este pus gratis este greu să întoarcă valoare. Fotbalul de exemplu este prins în acest sens.
- Piaţa de pay TV din România acoperă 92% din gospodării, are un potenţial mic de a mai creşte organic. Pe zona de televiziune HD vedem doar 41% din case, pe această zonă vom vedea cu siguranţă o creştere din perspectiva penetrării televizoarelor HD.
Victoria Davies, VP, country manager, Discovery Europa de Sud-Est
- România este o piaţă foarte dezvoltată, faţă de alte ţări din zonă, inclusiv dacă ne uităm la viteza internetului. Discovery este o platformă globală, dar suntem atenţi să ţinem cont de specificul pieţei. România este o piaţă cheie pentru noi.
- România e una din primele pieţe care au tehnologia multi-screen, e mult înaintea altor pieţe. Şi Bulgaria e foarte în urmă din acest punct de vedere.
- Este nevoie de educarea pieţei că orice conţinut trebuie plătit, că este un cost, că aşa se asigură servicii tot mai bune consumatorilor. Toată lumea este interesată acum de folosirea optimă a timpului, timpul este preţios, de aceea s-au dezvoltat soluţiile multi-channel. De exemplu trebuie să pleci undeva, dar urmăreşti meciul pe mobil. Vrei să îl vezi live.
- După ce am cumpărat Eurosport, am văzut că nu contează doar să vezi meciul, ci şi experienţele din jurul lui, cum este livrat. Cu Olimpiada avem o responsabilitate uriaşă. Vrem să aducem experienţa multiplatformă, să fie accesibilă pentru cât mai mulţi clienţi, pe mai multe ecrane, nu doar pe serviciile de televiziune liniare. Vrem să oferim acces şi varietate pentru ca orice consumator să poata accesa ce doreşte. Consumatorii sunt dispuşi să plătească pentru lucrurile pe care le vor neapărat. Cei pasionaţi de sport sunt mai dornici, mai entuziaşti, este un conţinut care se urmăreşte cu prietenii, în familie.
Giganţii din IT&C au planuri de creştere şi se gândesc să deschidă noi centre de servicii în alte oraşe
Victor Stan, director Global Service Center, Huawei România
- Avem două centre globale de suport în Bucureşti, pe tehnic şi financiar. Ambele au 1.200 de angajaţi, cu o rată de creştere de 300 şi ceva de angajaţi pe an. Demografic, România poate susţine foamea de programatori. Nu ştiu însă dacă şi învăţământul. Încercăm să formăm inginerii care ne trebuie, cred că la fel fac toate companiile.
- Punctul slab nu e populaţia, ci învăţământul. Acolo putem vedea o frână pentru că nu se fac eforturi pentru a clădi profilul de absolvent de care are nevoie industria.
- Creşterea businessului local ţine şi de reducerea de impozit pentru ingineri, un avantaj uriaş, economia companiei este enormă, 16% este o cifră foarte generoasă. Pe de altă parte există schemele de ajutor de stat, care sună puţin rău, pentru că marile companii, cu profit, beneficiază de ele, nu firmele mici care ar trebui ajutaţi. Nu i-aş spune ajutor, ci „incentive“.
Grégory Rondin, director Pentalog Bucureşti
- 6% din PIB, 40 de miliarde de lei pe an, vin din IT. Planurile noastre sunt de creştere. Primim ajutor guvernamental, un program început acum doi ani. Avem 700 angajaţi în România, 200 în Republica Moldova. Vom avea peste 300 de angajaţi noi în următorii doi ani. Sunt 7.000 de absolvenţi de IT pe an în România, insuficient pentru industrie.
- Sunt firme care au profitat de schemele de ajutor de stat pentru a face un pic de dumping salarial, dar nu cred că de asta are nevoie piaţa acum. Cred că abordarea corectă este să ţinem banii şi să îi reinvestim în inovaţie ca să ajuţi dezvoltarea produselor româneşti. Faptul că peste 70% din industrie e din outsourcing e o problemă pentru viitor. Trebuie să dezvoltăm produse româneşti.
- Partea fiscală contează mult, impozitul pe companii este mai mic decât în vest şi există această scutire de impozit pentru angajaţi. Este o măsură ce încurajează piaţa pentru că putem atrage absolvenţi şi din alte domenii, să facem reconversie.
Iulian Minea, CRM dynamics support manager, Microsoft România
- La Microsoft România lucrează 600 de ingineri şi dorim să adăugăm 200-300 de noi joburi pe an în următorii doi ani. Planurile Microsoft sunt foarte agresive şi sunt axate pe creştere. Acoperim în România toate tehnologiile pe care Microsoft le comercializează. Avem în România toate nivelurile de competiţie cerute în cadrul unui centru de suport.
- Implicarea Microsoft în centrul de suport a fost făcută înainte de a fi prezente facilităţile guvernamentale. Zona fiscală joacă un rol, dar nu este determinant. Planurile guvernamentale legate de industria IT şi de susţinerea industriei IT ne ajută să creştem şi să atragem joburi care altfel ar putea asociate unor alte centre. Desigur că ai o rată de creştere atunci când nu ai niciun fel de stimulent şi ai altă rată de creştere atunci când guvernul de susţine.
- Pe lângă centrul de suport noi avem şi subsidiara, zona de marketing, reprezentanţa comercială a Microsoft.
Cătălina Dodu, country manager Atos România
- România este în continuare o ţară atractivă. Noi promovăm România nu ca ţară atractivă din punctul de vedere al costurilor, ci al competenţelor pe care le avem.
- Măsurile cu care autorităţile au venit au reprezentat un pas natural într-un parteneriat. Dacă vorbim de punctul din schema de incentivare cred că principalul lucru pe care l-am obţinut noi ca români este faptul că am făcut un angajament în scris că vom rămâne aici, cu tot ce vom construi. Noi ca ţară suntem în competiţia noastră internă. În lupta noastră de a atrage proiectele în România este important să demonstrăm că avem un partener.
- Nu cred că schema guvernamentală de incentive a contribuit extrem de tare la creştere. Creştem şi piaţa şi resursele. Pe de-o parte angajăm oameni pregătiţi de pe piaţă, dar şi pregătim oameni pentru piaţă. Din postura unui antreprenor m-aş gândi ce pot face eu să beneficiez de creştere şi cu ce valoare pot să vin.
Antreprenorii români susţin că statul nu ar trebui să ajute multinaţionalele, ci să sprijine start-up-urile locale
Alexandru Lăpuşan, CEO Zitec
- Dacă în anii 2000 exista o hemoragie în talent, programatorii plecau în SUA sau Canada. Acum tot pentru multinaţionale lucrează, doar că nu mai pleacă neapărat. Condiţiile de trai din România s-au îmbunătăţit, veniturile au crescut. Cu greu aceştia se vor apuca de antreprenoriat sau de un start-up, pentru că condiţiile pe care le primesc îi mulţumesc.
- Sunt multe ţări care oferă fonduri pentru a sprijini start-up-urile. Sunt puţini bani disponibili în România pentru start-up-uri, dar sunt milioane de euro disponibili pentru firmele mari care nu ar avea nevoie de acei bani.
- Chiar dacă în ultimii ani creşterea din IT&C este foarte mare, 50%, este important să fim flexibili. Oamenii apreciază lucrul acesta şi îşi dau seama că se pot dezvolta mai mult. Angajaţii înţeleg că o investiţie astăzi e mai importantă pe termen lung decât 100 de euro în plus la salariu.
- Scutirea de impozit şi extinderea ei ne-au ajutat enorm. Trebuie să vedem ce facem acum cu acest talent: dacă îl închiriem cu ora sau putem genera venituri mai mari. Există români cu produse bune apreciate în afară, dar care ajung să fie încorporate în Londra sau SUA.
- Trebuie să vedem cum să monetizăm în România, nu să fie produse bune în România şi pe urmă să se relocheze în afară. Trebuie să atragem şi noi crearea de produs, să incentivăm crearea de start-up-uri. Altfel vom taxa doar munca. De câte ori se iau măsuri de incentivare trebuie să ne gândim dacă există o agendă ascunsă. Trebuie ca statul să ajute zona de start-up-uri, chiar şi cu sume mai mici. România ar beneficia mult din asta.
Stelian Câmpianu, CEO ETA2U
- Noi suntem integratori de sistem, mai ales pe infrastructură. Nu avem produse proprii. Aşa ne-am dezvoltat în cei 20 de ani de existenţă. Ne adresăm exclusiv pieţei din România, credem în ea şi am rămas focusaţi pe ea.
- Aproximativ 85% din cifra de afaceri este generată de sectorul privat, din care 70% sunt multinaţionale.
- Proiectele aduse de multinaţionale par mult mai elevate. Noi încercăm să venim cu diversitate. Pentru persoane, multinaţionalele înseamnă de multe ori specializare pe un domeniu îngust, înseamnă să dea clic pe aceleaşi lucruri sisteme.
- Să lăsăm la o parte afacerile cu statul şi să discutăm de ce avem aşa puţine afaceri cu firme româneşti. Statul ar putea să stimuleze crearea de piaţă, să subvenţioneze pe cel care cumpără, nu pe cel care produce. Aşa ar ajuta piaţa de IT românească.
- În Timişoara avem 500 de absolvenţi în domeniul tehnic. Vârsta de angajare a scăzut de la anul III la anul I acum.
- Nu cred că soluţia va fi să cerem universităţilor să producă mai mult. Ei ne dau oameni pregătiţi să înveţe, pe care să-i specializăm. Trebuie să îi motivăm să înveţe singuri. Este foarte important să fii autodidact.
Voicu Oprean, CEO şi fondator, Arobs Transilvania Software
- Arobs are 20 milioane de euro cifră de afaceri. Outsourcingul reprezintă circa 60%, restul provenind din dezvoltarea de produse proprii.
- Dacă investeşti în produse proprii, cu valoare adăugată mare, nu mai există problema resurselor umane. Avem echipă de 10 oameni care produce 4 mil. euro pe an.
- Ajutoarele de stat ar trebui acordate în proiecte antreprenoriale şi în zona de parteneriat public-privat, pentru ca produsele româneşti să fie testate pe piaţa locală, de exemplu cu administraţiile locale. Aşa se pot susţine antreprenorii.
- Noi trebuie să testăm produsele local, nu putem merge cu ele în străinătate afară şi să le testăm acolo. Acum avem produse în două ţări, inclusiv în Indonezia.
- Trebuie să investim în educaţie, în training. Suntem interesaţi să investim în zona antreprenorială, ea aduce plusvaloare. Proprietatea intelectuală aduce valoare.
n Susţinem proiecte cu liceele, cu dezvoltare de produs pană la aducerea lui pe piaţă - cum se poate face un produs eficient, cu promovare, vânzări, PR etc. Atunci când aceşti tineri vor termina facultatea, peste cinci ani, vom avea o pătură antreprenorială.
Valerica Dragomir, director executiv Asociaţia Patronală a Industriei de Soft şi Servicii (ANIS)
- Am realizat un studiu la asociaţie şi piaţa de software şi servicii IT din România se va situa la circa 2,42 miliarde de euro la sfârşitul acestui an. Din această sumă, 974 milioane de euro provin de pe plan intern, ceea ce înseamnă că 40% este piaţa locală, iar restul reprezintă export.
- În ultimii cinci ani, exportul a crescut cu un miliard de euro, iar piaţa internă cu 100 milioane de euro. Circa 32% din această valoare vine din zona administraţiei publice care controlează practic dinamica.
- Exportul din IT este reprezentat aproape în totalitate de servicii (92%).
- IMM-urile sunt o categorie de clienţi importanţi şi acolo cred că această zonă reprezintă baza de creştere pentru că se cer multe produse, ceea ce generează creştere pentru companiile româneşti.
Liviu Drăgan, CEO, Total Soft
- Firmele de outsourcing din România mi se par mai creative pe domenii diferite decât multinaţionalele. Nu am un entuziasm extraordinar când văd că multinaţionalele angajează cu sutele specialişti în IT.
- Nu există zi în care să nu vină şefii de departament să-mi spună că au nevoie de oameni. Procesul de recrutare este problema cea mai mare pe care o avem. Numărul specialiştilor în IT este mic. Nu ştiu cum o să creştem de la 80-90.000 la 150.000. În învăţământ nu ai cum să faci creşteri exponenţiale de la un an la altul. Dacă într-un oraş se prezintă 500 de elevi într-o facultate, nu se pot prezenta 700 în următorul an.
Este un proces care nu poate fi spectaculos. Mai mult, foarte mulţi dintre IT-işti îşi găsesc temporar joburi în străinătate. Firmele noastre nu pot creşte în măsura nevoilor pe care le avem.
- Legislaţia în România sprijină sectorul de IT. Ultimele modificări ale legislaţiei, care până acum ca să fii încadrat la scutirea de impozit trebuia să fi absolvit o facultate de profil, acum trebuie doar să lucrezi în domeniu. Este evident că trebuie să apreciem eforturile, reducerea impozitului va încuraja investiţiile. Avem o legislaţie şi un guvern înţelept, care a sprijinit IT-ul. Noi lucrăm 96% cu sectorul privat.
Mihaela Cracea, avocat coordonator, Pachiu şi Asociaţii
- Preocupările sunt legate de proprietatea intelectuală. Toţi specialiştii în IT sunt generatori de proprietate intelectuală, lucru care trebuie securizat din punct de vedere juridic şi pentru care solicită sprijinul nostru.
- Un alt aspect pe care l-am observat pentru atragerea angajaţilor în acest domeniu sunt planurile de bonusare, pe care multinaţionalele le adoptă de la companiile-mamă. Planurile de bonusare cuprind atât bonusuri de aducere de noi IT-işti în companie, dar şi bonusuri legate de performanţe.
- Forţa de muncă în IT începe să rămână mai mult pe piaţa locală. Clienţii îşi concentrează atenţia asupra clauzelor de non-compete, confidenţialitate, simt că dau mai multă importanţă acestor clauze.
- În ceea ce priveşte plecările în străinătate se vede o schimbare că majoritatea deplasărilor la societăţile-mamă sunt pentru training.
- Legislaţia noastră nu stă tocmai rău. IT-iştilor li se recunoaşte un drept de autor pentru programele pe care le creează. Fiind generatori de proprietate intelectuală salariile sunt mari. Avem această modificare a hotărârii de guvern în ceea ce priveşte scutirea de impozit, care a fost pozitivă şi a adus o echitate în ceea ce priveşte profesiile din domeniu care se califică în această scutire.
Vânzarea de publicitate online prin platformele automatizate are încă o pondere redusă în piaţă
Iulian Andreescu, engineering director, AdUnity
- Programmatic este o schimbare a viziunii de vânzare a spaţiilor media pentru advertiseri, în care focusul e pe vizitatori şi mai puţin pe locul amplasării reclamei. Ne interesează cine vede reclama, mai puţin unde e ea. În programmatic vor exista mereu două părţi, „tarabele“ şi cumpărătorii.
- Publisherul va încerca să obţină preţul cel mai bun pe acea afişare, iar cumpărătorul va căuta mereu ce e mai ieftin. Noi am evitat să alegem o tabără şi ne-am focusat pe publisheri. Avem o componentă de programmatic, posibilitatea de a vinde inventarul, şi un produs focusat către vânzarea traficului internaţional, adică vizitatorii de afară care urmăresc conţinut românesc şi cei care vor să cumpere afişări generate de expaţi.
- Nu se va putea trece niciodată complet la programmatic, mereu vor exista şi dealuri offline, campanii de brand awareness de exemplu. Va fi un mix între deal-uri directe şi programmatic.
- La targetare este o problemă de neîncredere. Dacă publisherul pune la dispoziţie audienţa prin programmatic, niciun buyer nu foloseşte doar datele publisherului, ci face o sincronizare între ele şi ce are el în sistem, legat de acelaşi vizitator. E vorba de cookie matching.
Dan Balotescu, managing director, Media Investment
- Programmatic egal targetat. Eu cred că se poate cumpăra tot programmatic. Pentru piaţa de digital estimăm o valoare de 70 mil. euro, cam 20% din piaţa totală.
- Facebook şi Google vând doar programmatic. Pe .ro procentul este de 5-10% din vânzări.
- Nu există o reţetă, există multe reţete de targetare. Am dezvoltat propria soluţie de targetare. Facebook şi Google oferă tot ce vrei din punctul de vedere al datelor, când accesezi platformele ai toate informaţiile de care ai nevoie. Asta e şi provocarea pentru noi, cum folosim inventory din România.
- Avem mulţi paşi de făcut ca să creştem posibilitatea tehnică de a folosi campanii targetate, la un nivel foarte scăzut în România. Niciun client nu pune sub semnul întrebării un raport de la Google.
- Programmatic înseamnă supravieţuire pentru publisherii locali. După ce facem bine programmatic, o să şi creştem.
Dragoş Stanca, managing partner Thinkdigital
- Programmaticul este răspunsul pieţei la modul în care lucrează cei doi playeri majori - Google şi Facebook - care au proprietate totală pe date şi transparenţă zero în multe cazuri vizavi de cifre, la modul în care profilează audienţa. Restul pieţei a ajuns evident la concluzia că trebuie să-şi construiască soluţii de acelaşi tip, cel puţin tehnic, să vândă audienţe.
- În acest moment banii care se investesc de companii care-şi caută audienţele potrivite în online sunt absorbiţi de Google în cea mai mare proporţie, un minim de 50-60%, de Facebook 10-15%, iar restul pieţei se luptă pentru 20%.
- Thinkdigital ca şi grup este de partea publisherilor, am încercat să construim un private marketplace al publisherilor şi să le oferim spre vânzare.
- Dacă luăm programmaticul românesc, pur, fără playerii globali, cifrele nu sunt încă mari.
- Programmatic va creşte. Probabil că anul viitor nu vom depăşi 2 milioane de euro tranzacţii totale în piaţa de programmatic pur local.
Alex Vişa, interaction director, GroupM Interaction
- Programmatic buying este cumpărarea automată de publicitate prin intermediul platformei de tehnologie de la furnizori, de la vendori de media online versus cumpărarea de la aceiaşi vendori prin trimiterea unui e-mail.
- Programmatic este o cumpărare automatizată, ceea ce îţi permite să faci o targetare mult mai specifică şi îţi permite să răspunzi mai bine obiceiului de consum al consumatorului, de modul în care el se plimbă pe internet. Nu mai decid că vreau un milion de afişări pe site-ul x, ci vreau o afişare a unui individ care răspunde la nişte criterii cerute.
- Programmatic este un marketplace de inventar, de audienţă. Se oferă spre vânzare acea respectivă afişare, care pentru a fi valorificată trebuie cumpărată.
- Unul dintre lucrurile pe care le-am susţinut mereu este să cumpărăm de la publisheri români, să construim o relaţie cu ei. Ei creează o mare parte din conţinutul în limba română care se găseşte pe piaţă.
- Piaţa de programmatic este încă la început. Prima campanie programmatic non-Google, Facebook, a fost rulată în România în 2014.
