♦ În prezent România reprezintă un paradox în regiune: are un număr uriaş de specialişti în IT, conexiuni bune la net şi un număr semnificativ de companii de IT dar totuşi este codaşă în toate clasamentele privind digitalizarea, a subliniat şeful Microsoft pentru această regiune.
România trebuie să se mobilizeze pentru a fructifica oportunităţile uriaşe create de digitalizare şi de a deveni un centru global de inovaţie şi de livrare de servicii în tehnologie şi a ieşi din zona roşie a clasamentelor privind digitalizarea din economie şi societate.
„Ca a doua cea mai mare ţară şi economie din regiune România are o oportunitate uriaşă de a creşte prin digitalizare. Având atât de mulţi specialişti în IT de ce nu este România deja un lider regional, pentru a deveni inima inovării globale, un centru digital care să servească întreaga lume? Eu cred că răspunsul stă în activarea multiplelor active şi avantaje pe care ţara le are, pe care să le pună la treabă. Suntem la un punct de inflexiune unde fiecare lider, fiecare entitate şi fiecare ţară trebuie să ia decizii care îi vor influenţa viitorul pentru multe decenii de acum înainte. Provocarea stă în faptul că tot ce am făcut până acum nu ne va duce şi mai departe. Pentru a fructifica oportunităţile trebuie să dăm putere specialiştilor în IT - angajaţi, antreprenori, start-up-uri să inoveze şi să aibă succes“, a declarat Philippe Rogge, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est, în cadrul ediţiei cu numărul 8 a evenimentului Microsoft Envision Forum.
România reprezintă un paradox – are numeroase atuuri dar nu le pune la treabă pe plan intern pentru transformarea digitală, a punctat reprezentantul Microsoft. „Vreau să vă vorbesc despre oportunităţile care se află înaintea noastră în Europa Centrală şi de Est ca regiune dar în mod particular pentru România. Dacă ne uităm la acest viitor digital regiunea şi România în mod special au foarte multe avantaje. Dacă ne gândim la resursele umane, la talentul uman din tehnologie, România are o medie mai mare a inginerilor specializaţi în tehnologie şi iese în evidenţă cu un procent de peste 40% al absolvenţilor pentru aceste discipline faţă de o media la nivelul UE de doar 30%. De asemenea în fiecare an 8.500 de absolvenţi de facultăţi de IT intră pe piaţa muncii. România are 214.000 de programatori, fiind a şasea ţară din lume după numărul de specialişti în IT certificaţi pe cap de locuitor, înaintea SUA, India şi China. Aproximativ 20.000 de companii din România operează în domeniul IT şi al serviciilor de consultanţă, având de asemenea şi peste 100 de jucători mari în industrie.
Industria de IT din România contribuie cu 6% la PIB şi este aşteptată să atingă un procent de 10% până în 2025. Se estimează că în România vor fi create 650.000 de noi joburi în tehnologie până în 2025. Iar 70% dintre aceste joburi vor fi create de companii care nu sunt de IT, companii din alte industrii care au nevoie de tehnologie pentru a accelera.
Nu mai e nevoie să spunem că punctul de la care pleacă România este fantastic.
Când ne gândim la oportunitatea dar şi la urgenţa proceselor de digitalizare - de a căror importanţă vitală am învăţat cu toţii pe propria piele în ultimele 12 luni - şi ne gândim şi la poziţia perfectă a regiunii noastre şi a României pe harta globală - care ne permite să lucrăm dimineaţa cu clienţi din Asia şi seara cu clienţi din SUA - observăm că există oportunităţi uriaşe. Doar că există un dar. Pentru că există un decalaj uriaş între acest potenţial şi rezultatele înregistrate de România, un adevărat paradox.
În ciuda numeroşilor specialişti în IT, România este încă în spatele multor ţări din EU în ce priveşte intensitatea utilizării tehnologiei în business. Ca rezultat adopţia tehnologiilor e-business este cu mult sub media UE. România are de asemenea una dintre cele mai scăzute utilizări a tehnologiei în administraţie. O jumătate din gospodăriile din România au abonamente la internet ultrarapid, dar România se clasează pe locul 26 din 28 în clasamentul economiei şi societăţii digitale (indicele DESI) din cadrul Uniunii Europene la nivelul anului 2020. Când ne uităm la viitor, unde se află oportunităţile de creştere economică, abordarea acestui paradox are o importanţă vitală.“
„Acum este momentul în care România trebuie să-şi concentreze toate eforturile în direcţia schiţării unui deceniu modern, avansat, susţinut de tehnologie şi care va pune în centrul preocupărilor sale oamenii, pentru a construi noi şanse şi oportunităţi pentru fiecare. Putem deveni competitivi crescând într-un mod sustenabil”, a punctat şi Alina Irma Orban, Ad-Interim General Manager, Microsoft Romania.
„Companiile care au o cultură a datelor puternică, relevantă, obţin performanşe de până la 4 ori mai mari decât competitorii săi în ce priveşte cifra de afaceri şi satisfacţia clienţilor. Clar o cultură a datelor îţi poate susţine performanţa. Sunt trei piloni pe care se bazează o cultură a datelor în cadrul unei companii: în primul rând accesul la date, democratizarea accesului la date - e important care au nevoie de date să aibă acces la ele; al doilea pas este ca aceste date să fie utilizate pentru a lua decizii - de multe ori luăm decizii în necunoştinţă de cauză, dar având date putem schimba acest lucru; al treilea pilon nu ţine neapărat de cultura datelor ci de cultura companiei - mentalitatea de creştere şi de a învăţa continuu”, a declarat şi Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft România.
„Pandemia a generat un blocaj neaşteptat pe diverse verticale de business şi în administraţia publică. Companii cu nivel ridicat de digitalizare şi-au transformat procesele, au încurajat angajaţii să lucreze de acasă. Însă, pentru companiile nedigitalizate, acesta a fost un început pentru construirea unei reţele, a unui site, etc.”, a subliniat Florin Popa, Business to Business Director Orange Romania.
„Industria producătoare nu a putut lucra de acasă. Aici am văzut cum tehnologia a făcut ca lucrurile să fie mai uşoare şi mai sigure. Marile magazine au implementat un sistem de comenzi online, producătorii au deschis sisteme de call centere şi site-uri pentru comenzi. În sănătate, multe programări şi consultaţii au fost mutate în online. Iar camerele digitale au gestionat cozile de la case. Dar asta nu se putea ântâmpla fără o infrastructură de bază solidă.
Vor fi din ce în ce mai multe obiecte conectate, privim spre un viitor în care nu vom mai merge la medic pentru un EKG, pentru că medicul va fi mereu conectat la baza noastră de date şi vom interacţiona prin intremediul unei platforme. Un alt exemplu, inteligenţa artificială va putea optimiza procesele în fabrici în timp real.
5G este una din tehnologiile de bază în era internetului întreprinderilor, bazat pe date. Aici totul este conectat constat, iar întrepridnerea este capabilă să înţeleagă datele petnru a le folosi.
Impactul va transforma modelele de afaceri, procesele şi exemplele de lucru. Va accelera disponibilitatea la scară largă a serviciilor şi produselor.”
„Abilitatea liderilor şi a companiilor de a citit semnalele din jurul lor şi să înveţe de la alţii este un atu. Anumite crize determină anumite schimbări, atât negative cât şi pozitive. Probabil nu am anticipat că un bot va face triajul pacienşilor, poate n-am anticipat că la bancă vom merge printr-o aplicaţie. Se schimbă fundamental modul în care învăţăm, lucrăm unii cu ceilalţi, în care ne tratăm. Probabil că aceste trenduri sunt mai greu de anticipiat, dar când eşti lider de business e important să ai curajul şi capacitatea de a pune întreări, a lua aliaţi, a lua măsuri şi a face schimbări. Avem o tendinţă ca societate să punem valoare pe o oră lucrată şi cred că în următorii 5 ani sau mai devreme, asta se va schimba, pentru că nu poţi să ai această diferenţă de tratare între angajaţi din diferite sectoare economice”, a punctat şi Violeta Luca, General Manager Microsoft Cehia şi Slovacia.
În cadrul discuţiei cu Violeta Luca din cadrul evenimentului, Iulian Stanciu, CEO al gigantului din retailul online eMAG, a povestit cum a reacţionat şi acţionat în noul context. „La începutul anului am avut multe deplasări şi am urmărit ce se întâmplă în China. Am avut deschidrre spre SUA şi China şi am fost la curent cu ce se întâmplă. Am ascultat ceva sfaturi a unor experţi în zona asta care au spus că o chestie de genul ăsta e greu de ţinut sub control, iar gând am ajuns în Europa am reacţionat destul de repede. 3.000 de angajaţi au început să lucreze de acasă. Tranziţia asta a funcţionat foarte bine. Am luat procesele de client şi am început să vedem ce ar trebui îmbunătăţit. Asta s-a întâmplat până la finalul lunii martie,. Apoi ne-am uitat la oportunităţi, şi am mers profund pentru a înţelege care sunt schimbările. Apoi am redezvoltat planurile, am refăcut bugetele, am încercat să estimăm şi am pus dezvoltări curajoase. Am zis că ar fi cel mai bun moment pt a ne gândi cu ce putem ieşi ca să ajute societatea sau să folosească în viitor. Şi am început să dezvoltăm soluţii, să investim şi să implementăm. Am dezvoltat reţeaua easy Box, ne-am dat sema că oamenii au nevoie de lucruri care înainte păreau greu de inclus în online – alimente – şi am accelerat această zonă şi am investit în Tazz, l-am dezvoltat şi este de 10 ori mai mare faţă de anul trecut.”
Dr. Chris Brauer, Director of Innovation Institute of Management Studies, Goldsmiths, University of London, a declarat în cadrul evenimentului că adpatabilitatea şi flexibilitatea au devenit cheie. „Companiile care înregistează creşteri repetate, substanţiale sau nu, au strategii de business adaptate şi sunt flexibile. Ele continuă să demonstreze că pot creşte indiferent de ce se întâmplă cu piaţa. Dar trebuie să fii flexibil şi să continui să investeşti, să îţi continui planurile sau să le adaptezi în funcţie de ce se întâmplă în jur.
În situaţii de criză, majoritatea companiilor, primul lor instinct este să se retragă sau să oprească investiţiile când contextul economic nu mai e stabil, dar sunt şi companii care continuă să investească în astfel de situaţii şi care demonstrează competiţiei că ei rezistă pe piaţă.
Mereu trebuie să creşti. Efectele unor obiceiuri mici care aduc performanţă şi creşteri se văd în timp. Spre exemplu, dacă poţi obţine doar cu 1% mai bine în fiecare zi, vei ajunge la rezultate de aproape 37 de ori mai bune după aproximativ un an. Dacă nu eşti printre cei norocoşi. Nu te bloca în „valea dezamăgirii”, trebuie să găseşti soluţii şi să redresezi compania, iar tehnologia şi digitalizarea pot aduce răspunsuri şi soluţii.
45% din liderii de business cred că modelul lor de business va continua să existe în următorii ani, segment ce se află în creştere faţă de anul trecut când procentul era la 33%, circa 26% dintre angajaţi spun că liderii lor îi inspiră şi 35% dintre angajaţi susţin că organizaţiile în care lucrează adoptă destulă tehnologie
Noua provocare este sustenabilitatea şi supravieţuirea. Iar oportunitatea este reprezentantă de faptul că putem folosi tehnologia. Strategiile pe care le avem, flexibilitatea şi adaptarea, aceştia sunt factorii importanţi, în prezent. Şi abilitatea de a folosi şi implementa tehnologia acolo unde este nevoie. Ce puteţi face acum? Concentraţi-vă pe conducerea responsabilă şi empatică şi implementaţi tehnologii de lucru la distanţă. Încercaţi să acceleraţi transformarea digitală din cadrul companiei cu trei luni, reorganizaţi operaţiunile şi procesele în jurul tehnologiei şi folosiţi cloud-ul, soluţii de lucru la distanţă, îmbunătăţiţi securitatea.”
„Să construieşti o companie globală de tehnologie, de oriunde, nu a fost niciodată mai simplu. Deoarece avem reţele de networking globale de încredere care oferă sprijin antreprenorilor, costul construirii unui produs minim viabil nu a fost niciodată atât de mic, infrastructura globală este disponibilă şi uşor de folosit, plus că este extrem de adaptabilă. În plus, talentele de top, specialiştii sunt dispuşi să lucreze pentru start-up-uri, finanţarea pentru start-up-urile de tehnologie este la cel mai ridicat nivel din toate timpurile, companiile mari sunt dispuse să cumpere de la start-up-uri, şi acestea au acces rapid la un public global de oriunde”, a punctat Vargha Moayed, chief Strategy Officer al UiPath. „Spre exemplu, dezvoltarea unui prototip UX / UI pentru a valida o idee, crearea unui pitch al unei aplicaţii pentru a prezenta investitorilor nu costă mai mult de 10.000 de dolari. Un preţ mediu pentru a crea o aplicaţie este între 15.000 dolari şi 50.000 de dolari, în funcţie de complexitatea proiectului. Iar costul pentru dezvoltarea unei pagini web şi promovarea proiectelor este de până la 20.000 de dolari.”
Fady Chreih, CEO al reţelei private de sănătate Regina Maria a vorbit despre modul în care tehnologia schimbă şi industria pe care o reprezintă. „Observam că modul în care se folosesc serviciile de sănătate, chiar şi la nivel mondial, este încă tradiţional. Şi ne-am întrebat cum trebuie să se schimbe experienţa medicilor şi pacienţilor, cum o putem îmbunătăţi? Micrsoft este partenerul Regina Maria de mulţi ani. Împreună am construim un ecosistem bine pus la punct prin care putem oferi o nouă experienţă medicilor, utilizatorilor şi pacienţilor.
Avem un modul puternic în ceea ce priveşte partea online. În primul rând am dezvoltat un ecosistem în care să comunicăm mai facil şi mai rapid cu pacienţii şi medicii.
Apoi am folosit tehnologia pentru a dezvolta clinica virtuală care a înregistrat 180.000 de programări efectuate, 20.000 de angajaşi din peste 15.000 de companii au beneficiat până acum de consultaţii online, iar nivelul de satisfacţie este la aproximativ 80%.
O companie cu cât e mai mare cu atât îşi pierde din agilitate şi trebuie să cauţi să rămâi agil şi curios, să fii flexibil, dar în acelaşi timp să ai procese bine puse la punct care să gestioneze milioane de vizite şi zeci de milioane de vizite.
Am observat că tehnologia ajută la modul în care se învaţă, la educare. Putem folosi digitalizarea pentru a învăţa, putem folosi elemente digitale pentru învăţare. Putem vedea 3D, în străinătate se folosesc mese digitale care ajută studenţii să înţeleagă mai bine ce studiază. Când e vorba de sănătate trebuie să ne gândim doar cât de bine e să vezi sau să examinezi în 3D o inimă, spre exemplu.
În următorii zece ani se va schimba modul în care se oferă servicii medicale în România.”
Alina Irma Orban, ad-interim general manager, Microsoft România: Acum este momentul în care România trebuie să-şi concentreze toate eforturile în direcţia schiţării unui deceniu modern, avansat, susţinut de tehnologie.
Philippe Rogge, preşedintele Microsoft pentru Europa Centrală şi de Est: Suntem la un punct de inflexiune unde fiecare lider, fiecare entitate şi fiecare ţară trebuie să ia decizii care îi vor influenţa viitorul pentru multe decenii de acum înainte
Florin Popa, business to business Director Orange Romania: Pandemia a generat un blocaj neaşteptat pe diverse verticale de business şi în administraţia publică.
Daniel Rusen, director de marketing şi operaţiuni în cadrul Microsoft România: Companiile care au o cultură a datelor puternică, relevantă, obţin performanţe de până la 4 ori mai mari decât competitorii lor în ce priveşte cifra de afaceri şi satisfacţia clienţilor.
Fady Chreih, CEO al Regina Maria: În următorii zece ani se va schimba modul în care se oferă servicii medicale în România.
Dr. Chris Brauer, University of London: Companiile care înregistează creşteri repetate, substanţiale sau nu, au strategii de business adaptate şi sunt flexibile.
Violeta Luca, general manager Microsoft Cehia şi Slovacia: Abilitatea liderilor şi a companiilor de a citit semnalele din jurul lor şi să înveţe de la alţii este un atu.
Iulian Stanciu, CEO al eMAG: Ne-am dat sema că oamenii au nevoie de lucruri care înainte păreau greu de inclus în online - alimente - şi am accelerat această zonă şi am investit în Tazz, l-am dezvoltat şi este de 10 ori mai mare faţă de anul trecut.
Vargha Moayed, chief strategy officer al UiPath: Să construieşti o companie globală de tehnologie, de oriunde, nu a fost niciodată mai simplu.
