Dezvoltarea tehnologică şi digitalizarea economiei sunt subiecte pe ordinea de zi la nivel global, însă în România încă vorbim despre lipsa reglementărilor din acest domeniu, care reprezintă viitorul economiei, au susţinut ieri reprezentanţii PwC, firma de consultanţă şi audit, în cadrul conferinţei cu tema „Scena fiscalităţii din România în 2018“, organizată la Teatrul Naţional.
În cadrul conferinţei PwC s-a atins şi subiectul tehnologiei blockchain, care a atras atenţia publicului în ultimul an, concluzia fiind aceea că totul este conectat la tehnologie, astfel că reglementările din acest sector nu pot fi ignorate, indiferent în ce direcţie vor fi luate acestea.
„Blockchain este un sistem digitalizat care asigură securitatea informaţiilor într-o măsură mai ridicată, asigură informaţii în timp real cu nişte costuri ataşate. Dacă avem curajul, blockchain poate fi folosit şi în TVA. Monedele virtuale nu sunt reglementate şi nu au un activ în spate. Este un fenomen care nu mai poate fi ignorat. Reglementarea este necesară, indiferent de direcţie. În România reglementările nu există în prezent. Nu se încurajează tranzacţionarea cu aceste monede. Economia este una în care partea digitală devine economia însăşi. Totul este conectat la tehnologie“, a spus Ionuţ Sas, partener în consultanţă fiscală la PwC.
El susţine că digitalizarea ANAF şi a altor instituţii este „critică“, în contextul în care românii se plâng de prea multă birocraţie şi de cozile la care aşteaptă pentru a depune diverse documente la instituţiile publice.
„Am văzut în ultimul timp contracte de joint venture între bănci şi operatori telecom pentru creşterea gradului de tehnologie legată de plăţi. Sunt contracte de joint venture între bănci şi societăţi fin tech, prin toate aceste contracte având loc o împărţire de profituri“, a spus Diana Coroabă, partener în consultanţă fiscală la PwC.
Specialiştii de la PwC au vorbit şi despre modificările care au zdruncinat mediul fiscal anul trecut şi au devenit obligatorii de la 1 ianuarie - de la TVA defalcat până la trecerea contribuţiilor în sarcina angajatului sau formularul 600. Reprezentanţii autorităţilor au anunţat noi mecanisme, analize şi proiecte prin care vor să simplifice aplicarea schimbărilor fiscale. Consultanţii fiscali au atras însă în continuare atenţia asupra incertitudinilor care rămân după aplicarea măsurilor în ce priveşte domeniul IT, de exemplu.
Daniel Tudor, vicepreşedintele ANAF, a anunţat un nou formular unic pentru persoanele fizice care este analizat de Ministerul de Finanţe, la propunerea ANAF. Tudor nu a dat mai multe detalii privind acest nou formular, spunând că încă este în faza de analiză. „Încercăm să creăm un singur formular destinat persoanelor fizice, pentru a fi mai facil. Noi sperăm să nu fie doar o declaraţie, ci să reprezinte un formular inteligent. Nu ştiu dacă vom reuşi tehnic să avem o aplicaţie aşa cum ne-o dorim într-un timp aşa scurt. În formula actuală, cred că va fi o surpriză plăcută şi pentru noi, şi pentru contribuabili. Încă analizăm, este o propunere pe care am înaintat-o colegilor de la minister, noi sperăm să reuşim“, a spus Daniel Tudor.
La începutul acestui an a fost anunţat formularul 600, pe care ar trebui să-l completeze contribuabilii care realizează venituri extrasalariale şi să estimeze veniturile din anul viitor, însă implementarea formularului s-a amânat până în aprilie pentru a se găsi o formă mai uşor de aplicat.
Daniel Tudor a vorbit şi despre legislaţia privind frauda şi evaziunea fiscală, caracterizând-o drept „insuficientă“.
„Legislaţia privind combaterea fraudei şi a evaziunii fiscale este insuficientă în raport cu nevoia de combatere, pe lângă faptul că nu avem acces aşa cum ne-am dori la un volum de informaţii care să nu ne încurce nici pe noi, nici pe contribuabili“, a spus Tudor.
Oana Iacob, secretar de stat la Ministerul de Finanţe, a vorbit de asemenea despre simplificarea măsurilor aplicate începând cu anul acesta, făcând trimitere la controversatul formular 600, amânat pentru luna aprilie.
„La nivelul Ministerului de Finanţe se află în lucru un mecanism care are în vedere o simplificare a declaraţiei contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice. După finalizarea mecanismului se va ieşi cu noul proiect pentru a fi dezbătut. Suntem în discuţii cu ANAF, cu Casa Naţională de Pensii Publice, CNAS pentru definitivarea coordonatelor aferente noului sistem“, a spus Oana Iacob.
Ea a vorbit şi despre TVA split, prin care companiile în insolvenţă şi restanţierii la plată sunt obligaţi să colecteze TVA într-un cont separat, o măsură finală diferită de proiectul iniţial, prin care se impunea obligativitatea ca toate companiile să adere la acest sistem.
Oana Iacob a menţionat că în prezent este în analiză la Comisia Europeană o solicitare privind TVA defalcată, însă directiva europeană privind această taxă permite statelor membre să ia măsuri astfel încât să îmbunătăţească TVA colectată.
Mihaela Mitroi, liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România, a atras atenţia asupra fenomenului de migrare dinspre mediul privat spre cel public, pe care-l putem vedea din ce în ce mai mult după modificările legislative de anul trecut.
„În 2018, sectorul bugetar are un salariu mediu brut de 5.257 lei, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, în timp ce privatul are 3.923 de lei. Tendinţa în anii viitori este de majorare a salariilor medii brute la sectorul de stat decât la sectorul privat. Dacă aceasta este situaţia, va fi destul de complicat pentru sistemul privat. Oricum suferim de o lipsă de resurse, ar trebui să găsim un sistem prin care să se ajute sectorul privat în continuare“, a spus Mihaela Mitroi.
PwC a realizat un barometru cu măsurile care vor fi luate de companii în cazul trecerii contribuţiilor în sarcina angajatului pentru a păstra acelaşi nivel al salariului net. Astfel, 44% dintre companii au majorat brutul, 33% au compensat diferenţa în net oferind un bonus lunar, iar 18% au luat alte măsuri.
Ionuţ Simion, country managing partner la PwC România, a vorbit despre preţurile de transfer, care reprezintă costul plătit de o companie pentru orice tranzacţie cu o altă firmă afiliată, indiferent că vorbim de vânzări de bunuri, împrumuturi sau prestări servicii, dar şi despre riscurile pe care le prezintă, printre care ajustările fiscale, penalităţi şi dobânzi mari.
„Aniversăm 10 ani de preţuri de transfer (TP) în România. Ajustările de transfer pricing, la şase luni în 2017, sunt în jur de 150 milioane de lei. Sunt patru mari riscuri de TP - ajustările fiscale, penalităţi şi dobânzi mari, la sume mari şi penalităţi şi dobânzi sunt aferente, dubla impunere şi mai ales lipsa resurselor necesare rezolvării litigiilor întregii documentaţii pe care trebuie să o depuneţi“, a spus Ionuţ Simion.
Simion a mai vorbit şi despre controalele simultane, o măsură implementată de companii prin care se evită dubla impunere, când acelaşi venit obţinut de un contribuabil este impozitat de două state.
Potrivit lui Daniel Anghel, tax partner la PwC, TVA split reprezintă „una dintre cele mai nefericite tragicomedii ale fiscalităţii, cu un final neaşteptat“. El a menţionat că încasările din TVA au fost pe o pantă descendentă încă din 2015, iar România se situează sub media europeană de 7% încasări din TVA, cu 6,4%.
„Suntem ultimul stat membru la necolectarea de TVA, practic nu încasăm 7,6 mld. euro, care înseamnă bugetul sănătăţiii şi al educaţiei la nivel naţional. Deşi colectarea TVA a scăzut sub media UE, nu reuşim să găsim răspunsuri pentru a diminua evaziunea fiscală, iar split TVA nu este un răspuns“, a mai spus Daniel Anghel.
Dan Dascălu, partener la D&B David şi Baias, a spus că măsurile asigurătorii dispuse de către organele fiscale nu au mai fost o problemă în ultimii doi ani, însă modificările din ultima perioadă au complicat viaţa companiilor.
„În urma modificărilor codului de procedură fiscală, puteţi fi supuşi în acelaşi timp la două categorii de măsuri asigurătorii. În cazul opririi pe conturi bancare a fost redus termenul la 15 zile de la somaţie, faţă de 30 de zile. A scăzut cu 40% tendinţa de transferare artificială a litigiilor fiscale în zona penală, dar este important ca legea să fie clară“, a spus Daniel Dascălu.
georgiana.mihalache@zf.ro
Ionuţ Simion,
country managing partner la PwC România
Aniversăm 10 ani de preţuri de transfer (TP) în România. Ajustările de transfer pricing, la şase luni în 2017, sunt în jur de 150 milioane de lei. Sunt patru mari riscuri de TP - ajustările fiscale, penalităţi şi dobânzi mari, la sume mari şi penalităţi şi dobânzi sunt aferente, dubla impunere şi mai ales lipsa resurselor necesare rezolvării litigiilor întregii documentaţii pe care trebuie să o depuneţi.
Daniel Tudor,
vicepreşedintele ANAF
Încercăm să creăm un singur formular destinat persoanelor fizice, pentru a fi mai facil. Noi sperăm să nu fie doar o declaraţie, ci să reprezinte un formular inteligent. Nu ştiu dacă vom reuşi tehnic să avem o aplicaţie aşa cum ne-o dorim într-un timp aşa scurt. În formula actuală, cred că va fi o surpriză plăcută şi pentru noi, şi pentru contribuabili. Încă analizăm, este o propunere pe care am înaintat-o colegilor de la minister, noi sperăm să reuşim.
Diana Coroabă,
partener în consultanţă fiscală la PwC
Am văzut în ultimul timp contracte de joint venture între bănci şi operatori telecom pentru creşterea gradului de tehnologie legată de plăţi. Sunt contracte de joint venture între bănci şi societăţi fin tech, prin toate aceste contracte având loc o împărţire de profituri.
Oana Iacob,
secretar de stat la Ministerul de Finanţe
La nivelul ministerului de Finanţe se află în lucru un mecanism care are în vedere o simplificare a declaraţiei contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice. După finalizarea mecanismului se va ieşi cu noul proiect pentru a fi dezbătut. Suntem în discuţii cu ANAF, cu Casa Naţională de Pensii Publice, CNAS pentru definitivarea coordonatelor aferente noului sistem.
Mihaela Mitroi,
liderul departamentului de consultanţă fiscală şi juridică din cadrul PwC România
În 2018, sectorul bugetar are un salariu mediu brut de 5.257 lei, conform Comisiei Naţionale de Prognoză, în timp ce privatul are 3.923 de lei. Tendinţa în anii viitori este de majorare a salariilor medii brute la sectorul de stat decât la sectorul privat. Dacă aceasta este situaţia, va fi destul de complicat pentru sistemul privat.
Ionuţ Sas,
partener în consultanţă fiscală la PwC
Blockchain este un sistem digitalizat care asigură securitatea informaţiilor într-o măsură mai ridicată, asigură informaţii în timp real cu nişte costuri ataşate. Dacă avem curajul, blockchain poate fi folosit şi în TVA. Monedele virtuale nu sunt reglementate şi nu au un activ în spate. Este un fenomen care nu mai poate fi ignorat. Reglementarea este necesară, indiferent de direcţie. În România reglementările nu există în prezent.
Daniel Anghel,
tax partner la PwC
TVA split reprezintă una dintre cele mai nefericite tragi-comedii ale fiscalităţii, cu un final neaşteptat. Suntem ultimul stat membrul la necolectarea de TVA, practic nu încasăm 7,6 mld. euro, care înseamnă bugetul sănătăţiii şi al educaţiei la nivel naţional. Deşi colectarea TVA a scăzut sub media UE, nu reuşim să găsim răspunsuri pentru a diminua evaziunea fiscală, iar split TVA nu este un răspuns.
Dan Dascălu,
partener la D&B David şi Baias
În urma modificărilor codului de procedură fiscală, puteţi fi supuşi în acelaşi timp la două categorii de măsuri asigurătorii. În cazul opririi pe conturi bancare a fost redus termenul la 15 zile de la somaţie, faţă de 30 de zile. A scăzut cu 40% tendinţa de transferare artificiale a litigiilor fiscale în zona penală, dar este important ca legea să fie clară.
La conferinţa cu tema „Scena fiscalităţii din România în 2018“, organizată la Teatrul Naţional de PwC, au participat sute de invitaţi
