Un număr de 150.000 de gospodării din 700 de localităţi izolate din mai multe judeţe ale României vor avea „la poartă“, în trei ani, o reţea de fibră optică pe care operatorii de comunicaţii o vor putea utiliza pentru a le furniza consumatorilor şi companiilor sau instituţiilor servicii de internet de mare viteză, televiziune şi telefonie. Proiectul, denumit Next Generation Networks - NGN (reţele de generaţie următoare - în română - n. red.), va fi finanţat din bani europeni, iar valoarea totală a investiţiilor va depăşi 90 de milioane de euro.
„Reţelele vor acoperi un număr de 698 de localităţi şi aproximativ 150.000 de gospodării. Până în prezent au fost semnate un număr de 18 contracte de finanţare în valoare totală a investiţiilor de 60 mil. euro. Alte şase contracte de finanţare sunt în curs de semnare, cu o valoare totală de 30 mil. euro. Şi alte trei contracte de finanţare vor fi semnate în viitorul apropiat“, a declarat ministrul comunicaţiilor Alexandru Petrescu în cadrul unei conferinţe de presă. Proiectele au fost lansate în contextul în care în România mai puţin de 40% din localităţile din mediul rural sunt acoperite cu reţele de fibră optică, a precizat Petrescu. Ministrul comunicaţiilor a anunţat şi că a deblocat utilizarea unei porţiuni din reţeaua RO-NET, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură de comunicaţii din România, finanţat de asemenea în proporţie majoritară din bani europeni şi care de la lansarea din 2014 a fost marcat de un lung şir de blocaje şi întârzieri. Reţeaua RO-NET, construită de grupul Telekom România (şi subcontractorii săi), a avut ca obiect construirea de reţele de fibră optică în circa 700 de localităţi izolate.