"În momentul de faţă nu este uşor să recrutezi, mai ales în această industrie, dar întotdeauna procesul de selecţie a fost o provocare. Dacă nivelul de junior este mai uşor de asigurat prin parteneriate cu universităţi sau internshipuri, pentru cel intermediar şi cel senior recrutarea devine mult mai complexă, trebuie să analizăm atent piaţa şi să facem faţă unei concurenţe serioase. Chiar şi aşa, intâmpinăm adesea dificultăţi, pentru că noi căutăm în cele mai multe cazuri experienţă în industria jocurilor video, pe langă programare, artă sau design. Iar poll-ul de candidaţi potriviţi pentru un astfel de job se restrânge şi mai mult", explică Grigoriada Stroe, care conduce de aproape doi ani politicile de HR ale celor peste 900 de angajaţi din cadrul Ubisoft România. Ea spune că, pentru a selecta cei mai buni candidaţi activi pe piaţa muncii, echipa de recrutare a companiei şi-a creat propria bază de date şi încearcă să atragă noi angajaţi prin brand-ul companiei, beneficiile extrasalariale sau titlul jocurilor la care ar putea să lucreze, asemeni unei firme de head-hunting.
Salariul unui programator junior din industria jocurilor video variază între 600 şi 700 de euro net pe lună, în timp ce un specialist cu experienţă de peste trei ani în domeniu câştigă în medie între 1.500 şi 2.000 de euro net pe lună, potrivit datelor din piaţă.
Da, în testare ne jucăm, dar nu-i de "joacă"
Deşi pe plan local există încă preconcepţia conform căreia firmele de dezvoltare de jocuri video sunt locuri în care angajaţii îşi "pierd vremea" jucându-se, Grigoriada Stroe precizează că munca unui game tester nu se rezumă numai la a încerca cele mai noi produse din această industrie, ci implică testarea calităţii jocurilor, care presupune rigoare, orientare către detalii, organizare sau chiar capacitatea de analiză pentru a face rapoarte. În prezent, în cadrul departamentului de testare din Ubisoft România se regăsesc peste 55% din numărul total de angajaţi, adică mai mult de 500 de tineri cu o vârstă medie de 25 de ani.
"Da, în testare se joacă prin testarea jocurilor produse de noi, dar nu ne «jucăm». Deşi nu cerem experienţă profesională, candidaţii trebuie să ştie limba engleză, să fie autodidacţi şi să aibă capacitate analitică, dar şi de planificare", explică Stroe, care mai precizează că departamentul de testare este de fapt o "trambulină" pentru tinerii care vor să devină lideri. De altfel, compania derulează programe de training intern sau "share time", dedicat game tester-ilor, în care angajaţii cu experienţă într-un anumit domeniu îi învaţă pe tineri ceea ce presupune un job din producţie, sector pentru care există cerere mare din partea Ubisoft, având în vedere că subsidiara din România este al doilea cel mai mare "studiou" de producţie-testare din lume al Ubisoft. Anul acesta, în cadrul programului de tip "share time" au participat 185 de tineri din departamentul de testare.
Pe plan local, Ubisoft are aproape 200 de angajaţi în departamentul de producţie a jocurilor video şi peste 150 de persoane care lucrează în departamentul de IT al grupului care numără peste 6.000 de angajaţi la nivel global.
Angajaţii din industria jocurilor "fug" de abordări corporatiste şi limbaj de lemn
Concursuri de tip "Eşti asasin!", sarcini de serviciu denumite "Achievement unlocked" (n.red. - misiune îndeplinită), sală de sport, concursuri de fotografie sau sculptat în dolveac, training-uri tehnice şi de leadership sau reduceri la şedinţe de masaj şi cantină sunt doar câteva dintre acţiunile menite să satisfacă nevoia de "nou" şi să crească nivelul de motivare al angajaţilor din cadrul Ubisoft.
"Pentru mine, provocarea constantă este să pun în practică o politică de resurse umane creativă, care să motiveze oamenii din această industrie, diferită faţă de clasica industrie IT. Suntem o companie tânără, unde media de vârstă este undeva la 25 de ani. În consecinţă, gândim iniţiativele şi programele cât mai creativ şi «out of the box», fie că sunt orientate pe dezvoltare, creşterea performanţei, oferirea de beneficii sau iniţiative care să asigure un mediu flexibil şi plăcut, în aşa fel încât colegii să vină la job cu plăcere. Tinerii de aici nu se simt confortabil cu un mediu corporatist şi restricţiile impuse de acesta", explică Grigoriada Stroe, care mai precizează că odată ajunsă în companie a fost nevoită să îşi "uite" costumele în dulap şi să se prezinte la serviciu în blugi pentru a se adapta mediului.
În ceea ce priveşte pregătirea tinerilor pentru poziţiile de management din cadrul companiei, departamentul de resurse umane a pus bazele unei "academii" interne de leadership pe trei niveluri - de bază (pentru liderii care îşi încep cariera sau pentru tinerii care au acest potenţial), avansat (dedicat liderilor cu cel puţin doi ani de experienţă şi care au mai beneficiat de traininguri) şi nivelul "executive", menit top managementului (format din 12 persoane). La nivel de subsidiară, echipa de management numără 180 de angajaţi.
În acelaşi timp, compania mai oferă angajaţilor şi training-uri pentru competenţe de tip soft-skills, în comunicare, self leadership sau prezentare, furnizate de cele mai multe ori de traineri externi. Pentru training-urile tehnice însă Ubisoft se bazează pe cei 20 de oameni pregătiţi în game design, programare sau chiar matematică avansată.
"Lucrăm foarte mult în colaborare cu alte «studiouri» Ubisoft şi angajaţii trebuie să fie pregătiţi să lucreze în echipă, să aibă competenţe de comunicare pentru a avea succes în cadrul proiectelor la care lucrează. Dincolo de expertiza tehnică, partea de soft skills este la fel de importantă, pentru că oamenii din IT sau din industria jocurilor video nu sunt doar experţi tehnici ce lucrează individual", mai precizează directorul de resurse umane.
Potrivit ei, aproape 80% din angajaţii companiei sunt bărbaţi şi într-o pondere similară cei din departamentul de producţie sunt absolvenţi ai studiilor superioare de automatică şi calculatoare.
În IT candidaţii nu ştiu să se vândă
Sunt pasionaţi, dar nu sunt atenţi când completează un CV, sunt talentaţi, însă nu foarte comunicativi, sunt buni tehnicieni, dar nu ştiu să se vândă, acestea par a fi greşelile principale pe care le fac candidaţii atunci când se duc la un interviu de angajare, este de părere Grigoriada Stroe."În IT oamenii nu se preocupă de «vânzarea» lor, mai ales atunci când trimit un CV sau îl completează. Nu spun ce ştiu să facă, ce experienţă au şi nici nu încearcă să convingă angajatorul că ei sunt acele persoane de are nevoie. Cred că ce ţine de prezentarea propriei persoane şi a rezultatelor are nevoie de îmbunătăţiri substanţale pentru a le face viaţa mai uşoară în cadrul unui interviu", explică ea.În acelaşi timp, aceasta mai precizează şi că mitul potrivit căruia angajatorii din IT nu reuşesc să ţină candidaţii bine pregătiţi în ţară începe să fie demontat."Foarte multe companii din străinătate vin şi îşi dezvoltă sedii aici, pentru că găsesc calitate şi experienţă, care de multe ori le depăşesc pe cele din afară. În România avem acele pârghii precum proiecte internaţionale, branduri, pachete de beneficii, care să ne ajute să îi menţinem aici. Chiar şi leadership-ul din companiile de pe plan local ocupat anterior de expaţi începe să fie înlocuit de români, iar principiile de management sunt universal valabile ", adaugă Stroe.ÊUbisoft România este prezentă atât în Bucureşti (unde este şi sediul central), dar şi în Craiova (printr-o echipă de peste 40 de oameni) şi se află pe locul doi în topul sediilor Ubisoft cu cei mai mulţi angajaţi, după cel din Montreal, Canada.Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de puţin peste 20 de milioane de euro, iar printre cei mai cunoscuţi competitor ai săi se numără Gameloft şi Electronic Arts (EA Games).Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
