Principala provocare cu care se confruntă directorii de tehnologie / directorii tehnici din companii este lipsa de personal calificat, această problemă fiind mult mai importantă decât oricare alta de pe agenda departamentelor de IT, a declarat Glenn Fitzgerald - director de tehnologie pentru produse pentru regiunea EMEIA în cadrul grupului FUJITSU, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii IT din lume. El a făcut aceste declaraţii în cadrul unei ediţii speciale a emisiunii de business ZF Live, transmise cu ocazia evenimentului FUJITSU DAY Romania 2018, organizat marţi de companie în Bucureşti.
“Provocarea principală cu care se confruntă directorii de tehnologioe sunt oamenii, oamenii, oamenii, oamenii şi iar oamenii. Nu există suficienţi oameni în lume care să ştie să facă aceste lucruri. Cea mai mare provocare în industria noastră şi în cea financiară, şi în cea medicală şi în orice altă industrie care vrea să aibă de a face cu aceste tehnologii este creşterea capacităţii, a numărului de oameni instruiţi care ştiu cum să aplice aceste tehnologii. Există şi o altă problemă ă care este legată de aceasta, dar un pic diferită - şi care este cea legată de modernizarea infrastructurilor vechi. Sunt multe organizaţii care folosesc sisteme, aplicaţii care sunt extrem de importante pentru oameni şi a căror mutare în lumea modernă astfel încât să poartă din mediul digitizată este foarte dificilă. Întâi din cauza dimensiunii acestor sisteme şi aplicaţii şi apoi şi din cauza diferenţelor majore de modele şi adesea a lipsei de cunoştinţe despre sistemele vechi”.
Întrebat în cadrul emisiunii care sunt, în opinia sa, principalele trei tendinţe din industria de tehnologie, Fitzgerald a oferit următoarele răspunsuri:
# Prima tendinţă nu este nouă - este revoluţia permanentă, în derulare, a tehnologiilor de bază. Avem acum aceste capabilităţi de a plasa cantităţi mari de memorie non-volatilă, memorie care păstrează datele şi dacă alimentarea cu energie este întreruptă în interiorul serverelor - lucru care va schimba radical felul în care sunt livrate toate sistemele bazate pe baze de date. Este ca şi cum ai avea o bază de date în memorie pentru că mecanismul de accesare s-a schimbat iar cei care produc aceste mari baze de date îşi schimbă software-ul pentru a ţine pasul. Este o schimbare importantă. Există noi tehnllogii de interconectare care utilizează software pentru a oferi funcţii care anterior erau livrate cu ajutorul unor echipamente. Această tendinţă nu este nouă, ci reprezintă o continuare a evoluţiei tehnologiei de a lungul timpului. Acest lucru aduce şi mai multă putere de calcul, capacitate de stocare şi mai multe interconectivitate - mai mult şi mai mult din lucruri care erau deja disponibile la preţuri din ce în ce mai mici pe unitate. Nu este o tendinţă nouă dar este cu adevărat una importantă, cu impact asupra evoluţiei pieţei.
# A doua tendinţă majoră este mai nouă dar nu complet nouă iar aceasta este schimbarea în modul de provizionare a datelor – tehnologie care este descrisă de regulă drept cloud. Clodul nu este nou - prima oară când am lucrat cu cloudul a fost în Anglia în 1977. Nu se numea cloud atunci pentru că nimeni dintr-un departamenrt de marketing nu îi dăduse acest nume. Dar ce foloseam atunci în 1977 era un sistem care avea resurse centrale de stocare plasate într-un spaţiu de unde era accesat printr-o reţea de către clienţi care plăteau în funcţie de resursele pe care le consumau - ceea ce este exact definiţia actuală a cloudului. Deci cloudul nu este un concept nou, ce este nou este abilitatea marilor furnizori de a livra aceste servicii la costurile de astăzi în locurile în care este posibil cu reţelele care sunt disponibile astăzi, iar acest lucru a schimbat modelul de provizionare al datelor. Până de curând, acum 5 ani de zile - poate un pic mai mult - dezvoltarea de software, de aplicaţii şi utilizarea IT-ului funcţionat după nişte modele foarte similare. Când o companie decidea să facă ceva crea un proiect cu un buget cheltuia o parte din bani pe nişte compuere, oamenii scriau software care mergea sau nu, ce rezulta în final era instalat pe computere mai mari şi aşa se desfăşurau lucrurile pentru todeauna şi încă o zi, amin. Cloudul a schimbat asta, a schimbat lucrurile pentru că nu mai trebuie să ai investiţia iniţială în infrastructură , a schimbat lucrurile pentru că a permis dezvoltarea de software în moduri mai dinamice, a permis ca industria de IT să fie capabilă să răspundă mai repede cerinţelor clienţilor. Iar acest lucru continuă - aceasta este a doua tendinţă majoră de pe piaţă.
Mecansimele de pe piaţă care funcţionau înainte, în care companiile de IT le spuneau clienţilor - iată marfa noastră, este extraordinară - cumpăraţi-o nu mai funcţionează, acum trebuie să le explicăm clienţilor cum să folosească produsele şi serviciile, care va fi rezultatul final al proiectelor şi să lucrăm alături de ei. E un mecanism, un proces pe care noi la Fujitsu îl denumim co-creare.
# a treia tendinţă este această dezvoltare a unor noi arhitecturi. Termenul utilizat frecvent este inteligenţă artificială, chiar dacă ştim că nu este inteligenţă artificială, este doar matematică, nu este inteligenţă pentru că nu este inteligentă, sunt doar nişte formule. Dar această aplicare a unor cantităţi enorme, uluitoare de putere de calcul asupa unor formule matematice simple poate produce rezultate uimitoare. Acest lucru schimbă lucrurile pe care computerele le pot face în medii în care utilizarea datelor, a sistemelor de calcul este una intensivă. Fintech va fi schimbat radical de această putere de calcul brută care este disponibilă în paradigme noi. Analiza de portofolii, a tranzacţiilor de exemplu va fi mult mai rapidă. Această aplicare a unor noi arhitecturi în lumea reală este a treia tendinţă majoră.
