O data cu primul hard disc, inventat de IBM, intrebarea "Care va fi urmatorul mediu optim de stocare?" a generat numeroase dispute, care sunt departe de a fi transate. Fiecare an a adus pe piata pentru utilizatorii finali hard discuri din ce in ce mai mari, CD-uri inscriptibile la diverse viteze si mai nou DVD-uri. Cu toate ca numarul solutiilor disponibile pentru a stoca datele este mare, viitorul acestui domeniu nu se poate prevedea cu certitudine. De la hard discuri mai rapide si mai mici la medii optice pe care se pot stoca GB de date, industria stocarii, in special cea destinata utilizatorilor finali, se indreapta in diverse directii, dar o singura tendinta este foarte clara: este nevoie de mai mult spatiu. Cum vor arata hard discurile in urmatorii doi ani si daca va supravietui DVD-ul sunt numai doua dintre problemele aflate in atentia producatorilor.
Cursa pentru hard disc
In ciuda dificultatilor cu care s-a confruntat, industria hard discurilor continua sa genereze profituri si viitorul nu promite decat lucruri bune. Motivele revigorarii industriei constau atat in micsorarea numarului de producatori, cat si in cresterea cererii de hard discuri in alte domenii decat cel al PC-urilor.
Piata hard discurilor a fost intotdeauna caracterizata de directia descendenta a preturilor si o competitie acerba. Pretul mediu de achizitie al unui hard disc pentru PC a scazut de la 400 USD in 1992 la 77 USD in 2002, ceea ce a condus la concentrarea producatorilor catre vanzarea de mai multe unitati in incercarea de a mentine profiturile.
Scaderea preturilor hard discurilor a fost consecinta cursei pentru densitate. In terminologia legata de hard discuri, densitatea (areal density) defineste cantitatea de date care poate fi stocata pe un inci patrat. Densitatea hard discurilor s-a dublat aproape anual dupa 1995 si datorita avansului tehnologic, poducatorii au putut fabrica hard discuri cu mai putine platane si capete de citire-scriere, ceea ce a condus si la scaderea pretului pentru utilizatorii finali. O alta problema pentru industria hard discurilor a fost generata de adoptarea pe scara larga a tehnologiei de inscriptionare a CD-urilor care a condus la o cerere mai scazuta din partea utilizatorilor.
Competitia acerba si cererea scazuta au avut ca rezultat direct restructurarea industriei de hard discuri. Astfel Quantum a vandut departamentul de hard discuri catre Maxtor, iar Hitachi a achizitionat divizia de hard discuri a IBM. Astfel piata s-a concentrat in jurul a cateva companii, competitia fiind mai redusa, noua provocarea reprezentand-o identificarea canalelor de distributie optime.
Consolidarea industriei hard discurilor este confirmata si de cifrele de afaceri inregistrate pe aceasta piata. In continuare, PC-urile reprezinta principala piata de desfacere pentru hard discuri, cererile crescand in 2003 cu 4% fata de 2002. Pe a doua pozitie se afla livrarile de hard discuri pentru notebook-uri, estimandu-se ca in anul 2004 vor fi livrate 39,8 milioane de unitati, adica o crestere de 20,2% comparativ cu anul trecut. Un alt semn pozitiv pentru industria hard discurilor este dat de faptul ca nu exista inca o alternativa tehnologica reala.
Cine dicteaza viitorul hard discului?
Pana de curand, modul in care arata urmatorul hard disc si performantele sale era rezultatul cerintelor generate de catre industria de PC-uri si producatorii cautau sa se conformeze problemelor specifice. PC-urile necesitau hard discuri cu capacitati cat mai mari si cu interfete de conectare care sa permita transferul cat mai rapid al datelor. Pentru o perioada destul de lunga, inovatiile in tehnologia hard discului au fost generate in special de notebook-uri si vizau in primul rand dimensiunile fizice ale echipamentelor si capacitatea de a inmagazina cat mai multe date.
O data cu incorporarea solutiilor in produse electronice de larg consum perspectiva asupra hard discului viitorului a inceput sa sufere modificari radicale.
Paradoxal, industria care da in acest moment tonul in ceea ce priveste dezvoltarea si vanzarea de hard discuri nu mai este cea a PC-urilor, ci cea a divertismentului video si multimedia. Video recorderele bazate pe hard discuri, mp3 playerele si consolele de jocuri sunt numai cateva dintre domeniile datorita carora hard discul a incetat sa mai fie apanajul exclusiv al PC-ului. Astfel hard discurile mai mici ca dimensiuni, silentioase si bazate pe tehnologii ca Serial ATA sau firewire sunt cele care vor domina piata stocarii in viitorul apropiat.
Livrarea de hard discuri pentru produsele electronice de larg consum a totalizat 5,8 milioane unitati in 2002, conform analistilor de la Coughlin Associates. In 2004 aceasta piata va atinge 18,2 milioane unitati, iar pentru anul 2008 se prevede un total de 84,4 milioane, adica aproximativ 20% din intreaga piata a hard discurilor. Din cele 84,4 milioane de unitati estimate pentru 2008, mai mult de jumatate vor fi destinate video recorderelor digitale.
Daca in ceea ce priveste capacitatea de stocare, nu exista diferente majore intre hard discurile pentru produsele electronice si cele destinate PC-urilor, tehnologia primelor trebuie insa sa se conformeze unor cerinte specifice, ceea ce are drept consecinta dezvoltarea unor noi tipuri.
Astfel aceste hard discuri trebuie sa fi de dimensiuni mai mici si mult mai silentioase. In mod particular hard discurile concepute pentru video recorderele digitale trebuie optimizate pentru a functiona optim cu fluxul de date video. Deoarece asigurarea unui flux de date constant este cea mai importanta functie, aceste hard discuri au de obicei o viteza mai redusa comparativ cu corespondentele pentru PC.
Daca industria divertismentului este cea care solicita inovatie si este principalul segment de la care se asteapta cresterea pietei de hard discuri si PC-urile au influenta lor: hard discuri cu capacitate cat mai mare la viteze crescute. De altfel producatorii Hitachi si Fujitsu au anuntat hard discuri de 300 GB la o viteza de rotatie de 10.000 rpm. In plus Fujitsu a introdus un model nou cu 15.000 rpm si 147 GB, adica o capacitate dubla fata de hard discurile din aceeasi clasa. Insa o data cu hard discul de 300 GB, limitele tehnologice par a fi atinse si probabil va mai trece ceva timp pana ce acest prag va fi depasit.
In ceea ce priveste interfata de conectare, tehnologia Seria lATA ce permite viteze de transfer superioare si un design mai ergonomic este cea care va detine suprematia in urmatorii ani.
Blu Ray sau 25 GB pe disc
Daca in ceea ce priveste hard discurile, viitorul propune modele mai mici, silentioase cu o capacitate cat mai mare, in domeniul stocarii optice, competitia este mult mai acerba.
Tehnologiile optice conventionale, cum sunt CD-ul, DVD-ul si mediile magneto-optice scriu datele utilizand lasere rosii. Insa producatorii de sisteme de stocare si de medii inscriptibile dezvolta noi metode pentru a scrie si citi datele, bazate pe razele laser albastre mult mai eficiente. Deoarece opereaza la lungimi de unda optice mai mici decat laserul rosu, cel albastru poate scrie mai multe date in acelasi spatiu si acestea pot fi citite mai rapid
Calea tehnologia Blu-ray, prin care pe un disc de dimensiunile unui DVD pot fi scrise 25 GB de date (un DVD standard poate contine in acest moment 4,7 GB de date). La fel ca si in cazul hard discurile, piata de produse electronice a fost cea care a fortat aceasta inovatie, discurile Blu-ray fiind vazute ca succesoarele DVD-urilor actuale.
Si cum istoria are darul de a se repeta, confuzia generata in randul utilizatorilor finali de cele doua formate de DVD-uri (DVD-R/RW si DVD+R/RW) si care a intarziat destul de mult adoptarea acestui standard, pare a greva si tehnologia Blu-ray.
In acest moment exista doua consortii care promoveaza formate incompatibile: Blu-ray Disc Founders, un consortiu de companii japoneze condus de catre Sony si la care au aderat recent HP si Dell, si DVD Forum, condus de Toshiba si NEC.
Standardul High- Definition DVD (HD-DVD) promovat de DVD Forum este o extensie a tehnologiei cu laser rosu si este conceput pentru a fi compatibil cu DVD-urile conventionale. De altfel si structura discului HD-DVD este similara cu ce a DVD-urilor actuale, stratul inscriptibil fiind plasat intre doua straturi de plastic de 0,6 mm grosime. Modificarile pe care le propune DVD Forum constau in modificarea stratului inscriptibil, astfel incat pe acesta sa se poata scrie 15 GB de date.
Blu-ray reprezinta o evolutie radicala fata de formatul DVD existent. Cu toate ca discul are aceeasi circumferinta ca si DVD-ul, stratul inscriptibil este plasat pe un substrat de 1,1 mm si este protejat prin metode sepciale. Pe un disc bazat pe standardul Blu-ray, denumit BD-ROM, se vor putea stoca 25 GB de date, adica cu 67% mai mult decat pe un disc bazat pe HD-DVD.
Pe data de 11 august, Blu-ray Disc Founders au aprobat Versiunea 1.0 specificatiilor fizice ale BD-ROM-ului, ceea ce inseamna ca a doua jumatate a anului 2005 vor apare echipamente si discuri bazate pe acest standard.
Pretul discurilor si unitatilor Blu-ray si HD-DVD nu va ajunge foarte repede la nivelul celui cu care se pot achizitiona astazi tehnologiile DVD, dar sustinatorii celor doua formate considera ca utilizatorii vor beneficia de un cost mai scazut pe 1 GB de date stocate.
Nu este inca foarte clar care dintre formate se va impune. HD-DVD are o capacitate mai mica, dar este mai ieftin de produs, deoarece necesita o adaptare minima a echipamentelor actuale destinate producerii DVD-urilor. Partizanii formatului Blu-ray aduc ca si contraargument faptul ca desi procesul de productie pentru formatul Blu-ray impune modificari radicale, acestea se vor dovedi o alternativa mai ieftina pe termen lung. Cum in consortiul care sustine formatul Blu-ray se regasesc HP si Dell, se poate presupune ca acesta va fi formatul care se va impune mai rapid pentru PC-uri.
Cat despre stocarea mobila...
Aceasta este cruciala pentru echipamentele mobile si deosebit de atractiva pentru utilizatorii finali. Se pot identifica trei etape de evolutie in domeniul stocarii mobile. Prima varianta au fost flash cardurile care au permis dezvoltarea PDA-urilor, care puteau stoca sute de adrese si aplicatii specifice. Al doilea val a fost reprezentat de standardele SecureDigital, CompactFlash si Memory Stick, fara de care nu ar fi existat camerele foto digitale. Hard discurile de 1,8 inci, cu sunt cele produse de Hitachi pentru iPod reprezinta al treilea val. Fiecare dintre stadiile dezvoltarii stocarii portabile a presupus si capacitati mai mari. De la cei cativa KB de date pana la hard discurile de 40 GB create pentru MP3 Playere, stocarea portabila a permis crearea de noi piete, mai ales datorita preturilor scazute. Modul in care evolueaza stocarea portabila va afecta in special doua domenii, cel al telefoanelor mobile si cel al camerelor video digitale.
Un telefon mobil cu capacitatea de stoca cantitati semnificative de informatie nu mai este doar o interfata pentru aplicatii multimedia, ci chiar un computer. Pentru segementul de business va reprezenta un echipament util pentru stocarea prezentarilor si a documentelor, in timp ce utilizatorii finali il vor putea folosi pentru imagini si muzica. Odata ce stocarea portabila va rezolva problemele de spatiu, camerele video digitale vor cunoasteo noua etapa de dezvoltare, renuntandu-se la casetele DV utilizate in prezent. Iar acestea sunt numai cateva dintre echipamentele care se pot crea pe baza unei stocari portabile eficiente.
Cand spatiul de stocare se termina
Solutia pe termen scurt pentru a satisface necesarul de stocare este de a adauga unitati suplimentare. De altfel analistii Gartner au constat ca necesarul de stocare se dubleaza anual. Producatorii au incercat sa tina pasul prin cresterea densitatii, preturile fiind mentinute la acelasi nivel. Acest trend nu poate continua insa pentru prea mult fara a se atinge limite fundamentale ale tehnologiei. Care sunt aceste limite si care vor fi tehnologiile care vor inlocui pana la urma hard discurile si mediile optice ?
Principala limita a mediilor magnetic este cunoscuta sub denumirea de efectul superparamagentic, generat de faptul ca bitii sunt atat de aproape unul de celalat incat nu mai pot fi diferentiati. Initial se presupunea ca aceasta limita va fi atinsa de hard discurile intre 20 si 40 GB, dar industria a gasit solutii pentru a trece peste aceasta problema. De altfel partizanii stocarii magnetice dau ca exemplu industria semiconductorilor care a reusit sa isi depaseasca de cateva ori limitele ce pareau insurmontabile.
Cu toate ca exista alternative tehnologice la stocarea magnetica si optica, acestea sunt inca in stadiul de proiecte si este greu de presupus ca in umatorii cinci - sase ani se va intampla ceva semnificativ in domeniu, ceea ce corespunde perioadei in care densitatea suporturilor magnetice poate fi crescuta fara probleme.
Tehnologiile de la care se spera ca vor revolutiona industria sunt stocarea atomica si cea holografica. Stocarea atomica (denumita uneori si memorie atomica) este o abordare nanotehnologica a stocarii datelor care opereza cu biti si atomi la nivel individual. La fel ca si alte nanotehnologii, stocarea atomica propune utilizarea unui singur atom pentru a stoca un bit de informatie. Metodele de stocare actuale utilizeaza milioane de atomi pentru a stoca un bit. Startul in stocarea atomica a fost dat in 1959 si pana in acest moment nu exista nici un fel de aplicatii practice ale teoriei, desi s-a reusit utilizarea a 20 de atomi pentru a stoca un bit de informatie.
IBM abordeaza nano-stocarea dintr-o alta perspectiva, prin proiectul Milipede, al carui prototip propune o solutie pentru a stoca 25 de DVD-uri pe o suprafata cat cea a a unui timbru postal. Milipede stocheaza cate un bit de memorie pe o suprafata de 10 nanometrii. Avantajul este ca echipamentele bazate pe aceasta tehnologie pot fi produse cu tehnicile actuale si IBM spera sa lanseze aceste dispozitiv pe piata la inceputul anului 2006.
A doua solutie este stocarea holografica ce utilizeaza raze laser pentru a scrie datele in trei dimensiuni. Cartile de credit de exemplu contin deja logo-uri de tipul unei holograme. Ideea este de a utiliza acelasi tip de tehnologie pentru a stoca informatia. Obiectivul final este de a stoca terrabytes de date in acelasi spatiu ca cel in care astazi se pot scrie gigabytes de date. Una dintre companiile care par cele mai aproape de a comercializa in masa astel de solutii este InPhase Technologies, care lucreaza la un echipament capbil sa stocheze 200 GB de date, scriere acestora fiind de 4 ori mai rapida decat in cazul unitatilor DVD actuale. Insa si in acest caz se estimeaza ca vor mai trece cel putin 15 ani pana cand solutiile de acest tip sa fie disponibile pentru utilizatorii finali.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
