Caută doar în titlu
Business Hi-Tech

Conferinţa ZF IT Generation - „Tehnologia în sprijinul educaţiei“. Antreprenorii din ed-tech: Nu mai puneţi multinaţionalele pe primul loc, investiţi în firme locale, care pot genera valoare în economie

Ministerul Educaţiei ar trebui să încurajeze dezvoltarea furnizorilor locali de soluţii şi platforme de educaţie digitală inclusiv prin alocarea unor bugete distincte pentru investiţii, separate de cele la care pot accede doar multinaţionalele, pentru că astfel ar stimula crearea unor campioni locali în business care ar crea la rândul lor valoare în economie, au declarat participanţii la conferinţa ZF IT Generation - „Tehnologia în sprijinul educaţiei“. Regăsiţi alăturat principalele recomandări formulate pentru autorităţi de participanţii la conferinţa ZF.

 

Cosmin Mălureanu, CEO al Ascendia

►Prima recomandare este să încurajeze şi soluţiile româneşti şi asta nu este ceva ce aşteptăm neapărat de la factorii decidenţi, de la ei aşteptăm măcar să fie echidistanţi. Aş spune  mai degrabă către publicul larg, fie că vorbim de companii, fie că vorbim de mediul public, de şcoli, licee, universităţi, uitaţi-vă către companiile private locale care au asemenea soluţii. Veţi descoperi nişte soluţii performante, pe noi ne forţează piaţa să fim performanţi, este o piaţă mică şi într-o piaţă mică nu există produse neperformante.

►A doua recomandare pe care o am eu este apropo de dotări. Consider că echipamentele acolo unde se fac asemenea investiţii trebuie să nu fie tablete. Noi considerăm că ar trebui să fie calculatoare sau măcar tablete la care se pot adăuga tastaturi. Să nu înţelegem că tabletele sunt proaste. Faţă de nimic sunt excepţionale. Cu ajutorul unei tablete tu poţi în principiu să citeşti lucruri, să vezi filmuleţe şi videoconferinţe. Tabletele sunt foarte bune pentru învăţarea de tip sincron, adică atunci când profesorul intră, face un webinar, tu pui tableta pe un suport şi te uiţi la ce spune profesorul doar că mai departe dacă ai de făcut o temă, să faci un eseu, să răspunzi la nişte întrebări, pe tabletă este foarte greu să lucrezi, tabletele nu sunt nişte instrumente pentru lucru, neapărat, sunt mai degrabă nişte instrumente pentru a consuma informaţie, nu pentru a o genera.

Orice instrument care are şi o tastatură pe care o poţi folosi pentru a genera conţinut este net superior unei tablete. Şi s-au plătit preţuri de laptopuri pentru tablete. Considerăm că investiţia nu este cea mai eficientă.

►O a treia recomandare pe care o avem noi este legată de educaţia profesorilor. Considerăm că trebuie susţinută şi trebuie făcute în continuare demersuri pentru a face traininguri pe tehnologie pentru profesori. Din păcate foarte mulţi dintre profesori, şi nu vreau să generalizez, caută diplome. Nu caută cunoştinţele din spatele diplomelor. Aici este un lucru la care trebuie lucrat centralizat. (...) Haideţi şi noi să nu mai lăsăm duşi de val şi împreună să oprim acest obicei. Să dăm diplome dar pentru rezultate.

►Haideţi să nu ne mai frică să plătim pentru lucruri de calitate. Această tendinţă de a fi totul gratuit este o tendinţă care îţi aduce piaţă pe termen scurt. Da, îţi aduce piaţă, şi toată industria a practicat-o, am făcut-o şi noi şi este OK să dai un tip de licenşă gratuită dar mai departe haideţi să şi cumpărăm să plătim pentru lucrurile de calitate. Acum constatăm că pe zona de educaţie toată lumea dă soluţii gratuite, iar când ceri pentru ceva premium o plată se strâmbă din nas, nu pentru că nu ar exista banii respectivi, nici pentru că nu ai da valoare de banii respectivi, nu, ci pentru că este o problemă de mentalitate, nu am fost învăţaţi să cumpărăm, şi mai departe treaba asta ţine tot de autorităţi fiindcă dacă descentralizat bugetele şcolile şi-ar fi făcut singure achiziţiile şi s-ar fi uitat după ce au nevoie cu adevărat nevoie şi ar fi plătit pentru acele lucruri. În momentul de faţă este o centralizare a bugetelor la nivel de primării, la nivel de centre bugetare, sunt mai multe tipuri de structuri care fac achiziţii în numele şcolilor şi nu cumpără ce au nevoie şcolile.

►Descentralizaţi bugetele, pentru ca şcolile să-şi cumpere ce au nevoie, să-şi plătească profesorii performanţi.

 

Răzvan Rughiniş, prodecan Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Politehnicii Bucureşti şi cofondator Innovation Labs

►Primul şi cel mai important lucru este construirea unui spaţiu legislativ predictibil. Uitaţi-vă la câte amendamente a suferit legea educaţiei în vigoare, legea emisă în 2011, este un haos extraordinar, în care oportunităţile de a investi sunt mult limitate de schimbări care apar de o zi pe alta. Deci spaţiu legislativ predictibil în care eu mi-aş dori să existe o delimitare clară a implicării actorilor politici. Avem în continuare un Parlament în care peste 70 de senatori şi deputaţi se duc şi la catedră, fac tot felul de raţionamente ce sunt sprijinite ba pe baza nevoilor comunităţii academice, ba sprijinite pe nevoile partidului. Şi atunci aş vrea să avem această separare în care Legea învăţământului să fie amendată doar cu voturile a două treimi din Parlament, pentru că este o lege organică, să nu mai fie ciuntită de orice guvern care vrea să-şi promoveze nişte interese. Suntem o resursă importantă în care rezultatele se văd peste ani dar miniştrii se succed mai rapid decât la orice alt minister.

►Este nevoie de încurajarea antreprenorilor locali, aş vrea să ieşim din acea paradigmă a capitalismului în care trebuie să existe doar o piaţă liberă. Leagănul capitalismului este SUA şi ar trebui să luăm o pagină din cartea capitalismului american, care face distincţia între mici antreprenori, între antreprenorii locali care plătesc mult mai multe taxe şi aduc mult mai multă valoare comunităţii locale. Există bugete distincte în care diverşi actori au o parte din buget care trebuie folosit pentru încurajarea unor companii de mici dimensiuni. Dacă noi ca şi comunitate nu ne preocupăm de generaţia următoare de companii vom deveni utilizatori de servicii şi nu vom deveni creatori. În America bugetele locale, federale, sunt sparte şi ai un 5% până la 10% din buget ce eşti constrâns să-l foloseşti cu în colaborări cu mici companii pentru că America a înţeles că dacă vei pune pe picior de egalitate o companie de miliarde cu o companie de 5 angajaţi nu vei putea să obţii o competiţie echilibrată şi această viziune de termen mediu lung este responsabilitatea factorilor politici. (...) avem nevoie de acţiuni şi măsuri explicite de susţinere a companiilor locale. Dar nu doar vorbe bune şi prezenţe în emisiuni pentru eroii antreprenoriatului local ci mai mult decât atât.

►A treia recomandare. Succesul SUA, al antreprenoriatului american vine dintr-un sistem universitar foarte conectat. În SUA nu intri la inginerie, la ştiinţe juridice, la economie, ci intri într-o universitate. Vei avea pe parcursul universităţii colegi ţi de la drept şi de la medicină, inginerie, comunicare, de peste tot. Învăţământul european este compartimentat şi de multe ori lipsa de contact între ingineri, economişti, jurnalişti, la nivelul acesta de studenţie face foarte dificilă comunicarea mai tţrziu.

►Eu cred că trebuie extinsă paradigma antreprenorială, mai ales când vorbm despre educaţie. Paradigma antreprenorială porneşte de la o problemă, o soluşie, peste care aplicăm un model de business, scoatem un produs şi prin vânzare am validat valoarea respectivei companii. De multe ori valoarea unui produs educaţional se vede peste generaţii. Şi din punctul meu de vedere eu cred că este responsabilitatea noastră, a cetăţenilor care vrem să avem o generaţie mai educată, cu abilităţi mult mai diverse, să construim o valoare între aceste cicluri de vânzare, să recompensăm acele companii care reuşesc să se uite dincolo de vânzările dintr-un trimestru. Sunt companii care-şi fac strategii pe 5-10 ani de zile, dar trebuie să înţelegem că aceste strategii nu sunt în regulile actualei pieţe şi noi trebuie să aducem aceste companii în faşă, să le poziţionăm ca motoare de creştere a valorii economiei româneşti.

 

Evelina Necula, cofondatoare Kinderpedia

►Finanţarea corespunzătoare a tehnologiei pentru educaţie, pe model US/ occidental, adică în proporţii egale către hardware, software,  know-how

►Atitudinea faţă de tehnologie e elementul cheie în rata de adopţie şi eficienţa folosirii; atitudinea se formează prin persuasiune, vezi modelul difuziunii inovaţiei al lui Everett Rogers - informare, persuasiune, adopţie - în culturille centralizate, etapele sunt inversate şi adopţia tehnologiei/ inovaţiei fără persuasiune duce la un nivel scăzut de utilizare şi rezultate slabe

►Autonomia şcolilor - acum au responsabilităţi, dar nu suficientă libertate în alocarea bugetară

►Când şcolile îşi pot alege singure soluţiile, ţinând cont de feedbackul utilizatorilor, eficienţă creşte, pentru că gradul de motivaţie este mai ridicat

►Pericolul soluţiilor gratuite - nimeni nu oferă suport; nu există criterii de performanţă; ingredientul cheie pentru ca tehnologia să  transforme rapid educaţia este competitivitatea - mai multe soluţii conforme (vezi criteriile ministerului), să concureze pt cota de piaţă. Astfel, calitatea serviciilor creşte, costul scade, utilizatorul câştigă. Când utilizatorii sunt condiţionaţi să folosească soluţii gratuite, nu au niciun fel de control asupra serviciului pe care îl primesc.

 

George Chiocaru, managing associate Stratulat & Albulescu

►Am văzut două extreme - pe de-o parte extrema bună în care profesorii s-au transformat în antreprenori, au luat iniţiativa şi au găsit soluţia pentru a putea preda în continuare şi am văzut şi reversul medaliei în care am văzut şi profesori care au zis că nu predau pentru că au dreptul să îşi protejeze imaginea şi vocea şi au invocat tot felul de prevederi din GDPR, ceea ce a fost o malformaţie, o interpretare greşită a unor norme juridice pentru a nu desfăşura o activitate care serveşte în primul rând unui scop general pentru că dreptul la educaţie este un drept garantat de Constituţie. Nu vorbim de un moft.

►Deci cred că în primul rând unde trebuie lucrat este la mentalitate. Există multe situaţii în care elevii sau studenţii sunt mai avansaţi decât profesorii din punct de vedere tehnologic, aşa că prin urmare poate nu ar strica să existe o aliniere între cei doi participanţi.

În al doilea rând o să fie foarte interesant cum evaluezi în contextul în care ai 10 platforme care furnizează 10 tipuri de servicii elevilor şi studenţilor, platformei care nu sunt la fel, fiecare are particularităţile ei, pentru că la noi evaluarea este standardizată - examenul de bacalaureat se dă la fel peste tot; nu contează dacă profesorul a fost în clasă sau nu, dacă elevii au avut mai multe teme sau mai puţine, evaluarea este aceeaşi pentru toţi. Nu este ca în mediul academic, unde dacă vrei să audiezi cursul îl audiezi, dacă nu, nu, dacă îţi pregăteşti examenul bine, dacă nu, nu. La liceu profesorul te ţine de mână şi te plimbă prin materie.

►Vorbim de nevoia schimbării de mentalitate în primul rând. Cred că timpul va rezolva problema hardware - nici eu nu sunt de acord că tabletele răspund cel mai bine acestei nevoie pentru că interacţiunea deja limitată de învăţămândul la distanţă este o dată în plus limitată de funcţionalităţile pe care le oferă un laptop sau un calculator desktop.

►O altă soluţie o reprezintă şi clarificare anumitor aspecte juridice prost înţelese. În drept emitentul actului normativ are posibilitatea de a veni cu clarificări, nu trebuie neapărat să vină cu o altă lege care să explice legea anterioară. El poate emite o interpretare oficială cu privire la anumite norme ca să nu ne mai trezim că apar profesori care spun că ei vor să îşi protejeze imaginea şi nu intră la curs.

 

Alexandru Holicov, fondator şi CEO Adservio

►Ministerul ar trebui să lase lucrurile în grija managementului şcolii, directorii de şcoli să fie nişte manageri de şcoli pregătiţi să facă acest lucru, nu cum este în momentul de faţă. Ar trebui să fie un pic schimbat şi procesul de selecţie sau cum sunt aleşi aceşti directori pentru a coordona acea comunitate. Ne luptăm de 12 ani pentru descentralizare.

►Şcolile se pierd în rapoarte şi birocraţie. Directorii de şcoli ar trebui lăsaţi să aleagă orice soluţie doresc, ar trebui să fie un cadru legislativ de bun simţ prin care soluţiile existente pe piaţă să îndeplinească anumite criterii minime de securitate şi funcţionalităţi,  nu să numească aşa cum se face în acest moment autorităţile, doar anumite platforme, companii multinaţionale să ofere gratuit.

Sunt nişte lucruri care din punctul meu de vedere nu sunt corecte şi nu aceasta este direcţia în care trebuie să mergem ci să fie o piaţă liberă, o legislaţie corectă.

►Companiile româneşti să fie susţinute, nu date la o parte şi încercări de a se face lucruri aşa cum nu ar trebui în 2020 într-o ţară liberă în care lucrurile ar trebui să se întâmple cum ne-am dori cu toţii, să vedem că firmele româneşti sunt susţinute, nu zic să fie doar ele susţinute dar ar trebui să fie cel puţin la egal cu alte companii pe care autorităţile le susţin şi le promovează.

 

Dragoş Iliescu, fondator Brio

►Nu există stat care să fi fost prins altfel decât pe nepregătite de pandemie. Problemele pe care le avem noi le au şi alte state cu excepţia statelor unde se vorbeşte engleza - SUA, Canada, Marea Britanie, şi poate poate ţările nordice unde engleza se vorbeşte habitual din primii ani de şcoală. Mai toate statele au fost prinse pe picior greşit. De ce? Pentru că a avea un sistem educaţional care a mers radical spre digitalizare este un întreg ecosistem şi ai nevoie de actorii şi componentele unui întreg ecosistem. Nu este suficient să ai o platformă prin care transmiţi live ce zice profesorul la clasă şi transmiţi în casele copiilor, nu este suficient să ai un sistem de management al şcolii - deseori acesta era grevat mai degrabă de nevoile anterioare pandemiei decât de nevoile existente în pandemie. Ai nevoie de teribil de mulţi actori. Pe unii îi ai, poate nu în modul în care ai vrea, poate este nevoie ca ei să se dezvolte, în anumite zone nu ai deloc actori, deci este un întreg ecosistem care trebuie să se dezvolte.

În România nu stăm teribil de bine comparativ cu ţări care evident sunt mult mai  evoluate în educaţie în general, în tehnologizare în general şi cu capacitatea de a arunca cu bugete înspre problema asta, dar nu stăm aşa de rău nici cum ne e uneori teamă că stăm. Avem în mod cert actori importanţi care au arătat că pot produce valoare în educaţie.

Suntem mândri că suntem şi noi parte din acest grup foarte select de români în edtech. Cred că de principiu ecosistemul de care vorbeam înainte se mişcă în direcţia corectă, însă sunt în continuare o serie de goluri - servicii de care ai nevoie să fie oferite digital pentru a avea o educaţie bună din această perspectivă.

Fiecare o să bată moneda pe soluţia pe care el o propune.

►Cred că una din soluţii este una fundamentală - ce văd că se întâmplă în alte state este că guvernele înţeleg că cel puţin o parte din componenetele acelui sistem trebuie să fie naţionale, indigene, să fie create pe tipicul populaţiei, audienţei ţării respective, pe programa din ţara respectivă, pe metehnele pe care le au - este mult mai greu să destructurezi metehne, este mult mai uşor să te mulezi cu tehnologia pe acele obiceiuri. Foarte multe din ţările care au fost prinse nepregătite şi pe picior greşit de pandemie, investesc cel puţin o parte din bani pe soluţii locale. De ce? Este evident că orice soluţie de antrenament sau pentru testare sau orice altceva ai genera este nevoie să fie generat pe programa ta în primul rând, orice fel de intervenţie pentru formarea profesorilor este nevoie să îi formeze pe profesori după tipicul pe care tu îl ai în România, ş.a.m.d. Soluţiile indigene sunt cele în care cel puţin o parte din bugetele pe care guvernele din străinătate le investesc merg în mod ţintit.

►Nu există un singur lucru pe care să îl shimbi şi să rezolve totul. Nu există, niciun pe care o să îl faci nu o să aibă un imapct teribil de mare. Ai nevoie de un conglomerat de lucruri pe care trebuie să le faci şi dacă nu le faci pe toate, nu o să mişti lucrurile înainte. De principiu ce cred că ar trebui să facă minsiterul este să îşi genereze un model al schimbării care să fie science-driven - mult prea mult se lucrează pe ideologii mai debragă, pe ce cred ei că e bine, dar ştiinţele educaţiei sunt o ştiinţă foarte bine bazată în care ai zeci de ani de studii - f multe studii serioase, studii experimentale, ca atare la momentul acesta ştim ce funcţionează şi ce nu funcţionează şi să ne bazăm pe ceea ce ştim deja că funcţionează şi le susţinem în mod sistematic prin actori locali pentru o perioadă ceva mai lungă de timp decât 6 luni când un alt ministru are o altă idee.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.