Business Hi-Tech

Comertul electronic, departe de maturitate, dar dincolo de start

07.07.2004, 00:00 104



Cu toate ca este inca departe de stadiul de maturitate, marcata inca de destule probleme, unele dintre acestea destul de dificil de rezolvat, piata romaneasca de e-commerce isi continua totusi evolutia ascendenta inregistrata in perioada 2002 - 2003. Daca in anul 2000 nu existau decat aproximativ 25 de magazine virtuale si site-uri de tip B2B, iata ca la jumatatea anului 2004, numarul acestora tinde catre 600 de adrese, cresterea anuala fiind de 200%.



Ce a determinat aceasta crestere ? Principalul factor care a indemnat jucatorii din diverse industrii sa se orienteze catre Internet si comertul virtual este reprezentat in primul rand de ascensiunea hyper si supermarket-urilor, care au determinat necesitatea identificarii a noi canale de distributie. In acelasi context, nu a putut fi neglijata nici stabilitatea la care a ajuns piata romaneasca de Internet. Cele trei milioane de utilizatori care reprezinta populatia romaneasca online reprezinta deja o piata destul de importanta pentru a fi luata in considerare. si analizand dinamica utilizatorilor, nici una dintre companiile care au optat pentru puncte de comercializare virtuale nu ignora faptul ca, asa cum indica statisticile MAE, in afara granitelor, se afla aproximativ inca 5 milioane de romani.



Un alt factor, luat in considerare, de cei care au optat pentru magazine virtuale sau alte forme de comert electronic, este costul destul de redus al unui site comercial, comparativ cu cheltuielile pe care le presupune un spatiu de desfacere clasic.



O ancheta realizata de Ziarul Financiar, in decursul careia a fost analizata oferta a 53 de agentii de Web in ceea ce priveste costurile solicitate pentru crearea unui magazin virtual indica faptul ca pretul mediu al unui astfel de site se plaseaza in limite cuprinse intre 2000 si 3000 de euro, preturi influentate in special de experienta agentiei in implementarea unor astfel de solutii, dar si de complexitatea ofertei ce urmeaza a fi afisata pe Web si de facilitatile pe care ar urma sa le ofere magazinul virtual (modul de comparare a preturilor intre diverese obiecte, generarea dinamica de oferte promotionale, posibilitatea de actualizare dinamica a bazei de date). Interesant de remarcat este insa faptul ca oferta pentru realizarea de magazine virtuale se afla in general in partea superioara a listei de preturi a oricarei agentii de web-design.



Privit din aceasta perespectiva, comertul electronic pare o afacere din cele mai simple: cu investitii de maxim 20.000 de Euro (buget in care se include construirea site-ului, achizitionarea de hardware pentru hostarea acestuia si a serviciile de Internet si eventual o mini-campanie de lansare prin bannere online) magazinul virtual este gata pentru a se deschide clientilor.





Ce si cum se vinde pe Internetul romanesc?



Majoritatea analistilor sunt de acord ca perioada 2002 -2003 a reprezentat momentul de cristalizare a pietei romanesti de comert electronic si ca efectele investitiilor facute in acest domeniu se vor resimti abia in 2005 - 2006. Care este potentialul actual ?



Romania este considerata o tara cu potential bun in cel mai recent studiu realizat de Economist Intelligence Unit (EIU) si International Business Machines (IBM). Danemarca este tara unde Internetul este folosit cel mai mult si mai eficient, iar pe locul doi s-a clasat Marea Britanie. Urmeaza celelalte tari scandinave, Suedia pe 3, Norvegia pe 4, Finlanda pe 5. Statele Unite s-au clasat abia pe locul 6.



Studiul ia in calcul rata accesului la Internet, pretul abonamentului si acoperirea oferita de principalii furnizori de servicii in tara, suportul tehnic si aplicatiile software diponibile, portalurile guvernamentale si ale administratiei locale, comertul online, accesul la e-banking, precum si numarul de oameni care acceseaza reteaua si timpul pe care il petrec pe Internet zilnic.



Pentru a va oferi o imagine cat mai exacta asupra acestui domeniu am analizat cateva dintre cele 400 de magazine virtuale, inregistrate la www.trafic.ro in categoria Comert Electronic. Criteriile pe care le-am urmarit au fost reprezentate de traficul inregistrat de aceste adrese, categoriile de produse comercializate, modul de prezentare al ofertei, optiunile de plata oferite si termenii si conditiile de livrare.





Milioane de potentiali clienti



Ca si audienta, magazinele virtuale inregistreaza un trafic lunar total lunar de aproximativ 1,5 milioane de utilizatori, 78 % dintre acestia provenind din Romania, a doua sursa de trafic fiind reprezentata de Statele Unite. Diferentele de trafic sunt semnificative, astfel primele 5 adrese incrise in www.trafic.ro totalizand un numar de 500.000 de vizitatori lunari.



Din punct de vedere al categoriilor de produse comercializate segementarea pe care am identificat-o se prezinta in felul urmator: Echipamentele IT ocupa cam un sfert din piata, pe locul al doilea fiind electrocasnicele (vezi tabelul). Cel mai bine se vand cartile, iar cosmeticele ocupa abia 2% din piata.



In ceea ce priveste numarul de categorii de produse comercializate in cadrul unui magazin predomina mall-urile virtuale, adica site-uri unde se regasesc peste trei clase de produse. Astfel din cele 400 de adrese analizate 67% sunt mall-uri virtuale in timp ce doar 33% sunt axate pe desfacerea a una sau doua categorii de produse.



Dintre aceste magazine axate pe una sau doua categorii de produse, 35% sunt axate pe carti, 25% pe produse IT, restul procentelor distribuindu-se intre CD-uri/DVD-uri si site-uri de cadouri. De remarcat este faptul ca in acest moment nu exista nici un produs care sa nu poata fi regasit in oferta magazinelor virtuale.



Tendinta de a a diversifica oferta si numarul mare de mall-uri virtuale se datoreaza incercarii comerciantilor virtuali de a atrage clienti din cat mai multe zone si de a creste astfel adresabilitatea adresei pe care o managerizeaza.



Prezentarea ofertei este un alt punct de diferentiere a magazinelor virtuale. Astfel, cea mai utilizata facilitate de catre magazine pentru a veni in sprijinul clientilor este introducerea modulului de comparare a preturilor. Dintre magazinele analizate 25% ofereau clientilor posibilitatea de a efectua cautari in baza de date si de a compara direct doua produse din aceeasi clasa. Promotiile si recomandarile reprezinta o alta modalitate de atragere a clientilor si 90% dintre magazinele virtuale prezinta inca de la intrare produse recomandate sau oferite le preturi atractive.





Punctul slab: sistemul de plata



Din punct de vedere al efecturaii platilor, magazinele virtuale romanesti ofera urmatoarele posibilitati de plata: la livare, plata ramburs, prin ordin de plata sau cu carti de credit/debit.



Pentru a facilita interactiunea cu utilizatorii, 45% dintre magazine ofera intre 4-5 optiuni de plata, 25% ofera 3 variante pentru plata produselor achizitionate, 20% sunt axate pe doua tipuri de efectuare a platilor si numai 10% dintre magazinele analizate ofera exclusiv posibilitatea de a plati numai la livrarea produselor.



Dintre posibilitatile de plata prima optiune a magazinelor virtuale se indreapta catre plata produselor la livrare, facilitatea existenta pe toate site-urile de comert electronic. In ceea ce priveste plata prin carti de credit, aceasta se adreseaza in special celor care cumpara din afara granitelor Romaniei si nici unul dintre magazine nu se bazeaza exclusiv pe plati prin carti de credit.



Daca in urma cu doi-trei ani, imposibilitatea de a derula tranzactii online prin carti de credit si debit era considerata principala "frana" in dezvoltarea comertului electronic romanesc, la nivelul anului 2004, exista suficiente solutii, locale sau internationale, care adreseaza acest aspect. Astfel in afara posibilitatii de a apela solutii de plata externe, payment gateway-uri internationale de tipul 2CheckOut sau PaySystems, cei care s-au lansat in comertul electronic au la dispozite si solutii locale, oferite de Romcard, in colaborare cu bancile si cu Mastercard si Visa, sau chiar sisteme de plata localizate, precum solutia Omnipay de la OmniCom Network (www.omnipay.ro) sau DotAssure oferita de DotCommerce Romania (www.procesor.ro).



Gradul de implementare destul de redus a acestor solutii se datoreaza pe de o parte noutatii acestora, in cazul celor romanesti si conditiilor finaciare drastice pe care le impun sistemele de payment gateway internationale.





Virtual nu inseamna si offline



Un alt aspect interesant de semnalat este faptul ca numai 40% dintre magazinele virtuale se incadreaza in definitia acceptata a termenului, adica site-uri ce nu comercializeaza produse decat in spatiul virtual. Restul de 60% reprezinta extensii in spatiul Internet a unor retele de distributie reala, care beneficiaza in acest fel de recunoasterea brand-ului sub care functioneaza, transformandu-se astfel de cele mai multe ori din magazine virtuale in platforme de promovare si facilitand interactiunea cu clientii.



De altfel acest lucru devine cu atat mai evident, in momentul in care se analizeaza optiunile pe care magazinele virtuale le pun la dispozitia clientilor pentru livrare produselor achizitionate. Astfel toate magazinele care detin si puncte de desfacere reale, la nivel local sau national, includ ca prima posibilitate de livrare, ridicarea produsului de catre client de la unul dintre magazine.



In acest mod e-commerce-ul se transforma intr-un modul de e-order. Clientul analizeaza oferta, isi declara intentia de achizitie, urmand a se deplasa la magazinul real al companiei pentru finalizarea tranzactiei.



Dintre celelelate module de livrare, cel mai utilizat, regasit in proportie de 45% in oferta magzinelor virtuale este livrarea prin intermediul Postei Romane. Pe locul doi, cu un procent de 20% se regasesc serviciile de curierat rapid, care se realizeaza fie prin terte companii fie prin initiative dezvoltate de magazinele virtuale.



Ca si locatii geografice, in care se asigura livrarea, numai un procent de 57% dintre magazine sunt capabile de o acoperire nationala, 35% livrand numai in anumite zone, iar restul nu asigura livrare decat in regiunea orasului Bucuresti si zonele limitrofe.



Termenul mediu de livrare pe care trebuie sa il accepte clientul unui astfel de nagazine este in medie de 5 zile, diversificat in functie de produs. Astfel exista clase de produse pentru care timpul minim de livrare este de 24-48 de ore, dar si obiecte care urmeaza sa ajunga la client in decurs de 14 -15 zile.



In ceea ce priveste taxele de transport, politica de preturi este direct influentata de valoarea comenzilor. Astfel 82% dintre magazine propun un prag de cumparare, care odata depasit de client, asigura livrare gratuita a produselor.



In cazul in care aceasta valoare nu este depasita, clientul este cel care va suporta integral cheltuielile de livrare. Dintre cele 400 de adrese analizate, 25% ofera livrare gratuita, indiferent de zona geografica, iar 64% sunt dispuse sa livreze gratuit numai in zona orasului Bucuresti.





Ce ne rezerva viitorul?



O estimare a modului in care va evalua comertul electronic in perioada 2004-2005 este destul de dificila, cu toate ca majoritatea indicatorilor pledeaza pentru o evolutie pozitiva.



In cazul in care se vor conserva ratele actuale de crestere, se pot emite urmatoarele ipoteze de lucru. Anul 2004 va marca o rata de penetrare a Internetului de 18%, ceea ce corespunde unei valori de 4 milioane de utilizatori, la finalul anului. Coreland acest parametru cu rata de crestere de utilizatorilor ce apeleaza la comertul electronic, (studiile Euromedia identifica in zona europeana drept clienti constanti ai comertului electronic un procent de 15% din totalul populatiei online) putem presupune ca la finalul anului 2004 vor exista 440.000 de persoane care au apelat la comertul electronic.



Aceste procente pot suferi insa transformari semnificative in cazul in care se va modifica ritmul de implemntare a solutiilor de ISP si in conditiile cresterii increderii in platile electronice.



Dinamica evident pozitiva a sectorului justifica pentru majoritatatea companiilor o analiza atenta a potentialului acestui sector, care poate fi urmataore afacere de succes in Internetul romanesc.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO