Business Hi-Tech

Cine vrea să dezvolte o aplicaţie mobilă are 1,8 milioane de competitori. Inovaţia şi nişarea sunt condiţia supravieţuirii. GALERIE FOTO

ZF Mobilio '13. Ziua a 2-a

ZF Mobilio '13. Ziua a 2-a

Autor: Andreea Anghel, Andrei Cîrchelan

17.04.2013, 00:08 1384

„Am primit deja foar­te multe propuneri de aplicaţii. O parte sunt inte­re­sante, o parte nu, nu pentru că nu ar fi interesante pentru strategia noastră, ci pentru că aplicaţii multe există, iar aplicaţiile bune pot fi numărate pe degete şi costă. Nu oricine îşi poate permite timpul şi banii pentru a face ceva serios. Ope­ratorii din telecom sunt un canal excepţional pentru dezvoltatorii de aplicaţii care chiar merită“, a declarat Bog­dan Ţibrin, VAS, Data & Handset De­velop­ment Ma­na­ger în cadrul Cos­mote Ro­mâ­nia, pre­zent ieri la ZF Mo­bilio ’13, un eve­niment organizat de Ziarul Finan­ciar în par­teneriat cu SIVECO, Bitde­fender, Total­Soft, Micro­soft, MasterCard şi CertSign. El a adăugat că „are loc o repliere a dezvoltatorilor ca în imobiliare. Lumea a stat şi a crezut că a ţine preţul sus e în continuare un business. Nu mai e cazul. Dezvoltatorii au fost con­vinşi că nu merge să ceară preţuri aşa cum sunt în Occident. Sunt minţi de dezvoltatori fan­tas­tice, progra­matori foarte buni, care au înţeles că mai degrabă intră într-un parteneriat cu opera­torul decât să suporte singuri cheltuielile“.

Astfel, în momentul de faţă, potrivit specialiştilor, aplicaţiile şi operatorii de tele­comunicaţii ar trebui să funcţioneze ca elemente ale unui ecosistem, în care apli­caţiile comunică între ele, iar operatorii îi oferă utiliza­torului valoare adăugată la serviciile şi telefoanele pe care le includ în oferte. Apli­caţiile în sine ar veni ca răspuns la o nevoie a uti­liza­torului sau ca extensii ale unor businessuri deja exis­tente, pe care să le îmbună­tăţească.

„O mare parte din aplicaţii ar trebui să vină ca extensie a unui bu­si­ness. Foarte puţini dez­vol­tatori merg cu aplicaţiile spre zona de business. În mo­mentul de faţă, apli­caţiile care por­nesc fără un plan clar, bazându-se pe un număr foarte mare de utilizatori, au din ce în ce mai puţine şanse de succes“, a explicat Diana Olar, CEO Voucherry Ro­mâ­nia. Aceasta a mai adăugat, referindu-se la numărul total de 1,8 milioane de aplicaţii la nivel global, că „pro­ba­bi­li­tatea de a reuşi în lupta cu numărul ăsta de apli­caţii este aceeaşi cu a câş­tiga la loto după achi­ziţia a 10 bilete la 6/49“.

Pe de altă parte, dez­vol­tatorii locali ignoră în mare parte zona de bu­siness to business, adică aplicaţii dezvoltate pen­tru afaceri, concen­trân­du-se pe un public cât mai numeros pentru pro­dusele pe care le dezvoltă.

„Zona de business to business poate creşte. Se fac corporate app stores, în care tel­efoanele angajaţilor au acces la magazine cu aplicaţii de business. Altă zonă cu po­ten­ţial e zona aplicaţiilor de tele­vizor. În viitor, dacă nu ai o prezenţă pe mobil, nu vei exista, cu foarte mici excepţii“, a spus Andrei Pitiş, Angel Investor în aplicaţiile mobile Clever Taxi şi I-Rewind. Pe de altă parte, potrivit acestuia, „nu se poate face un milion din aplicaţii doar pe piaţa locală. Poţi să începi aici, însă cred că scopul prin­cipal este să o lansezi internaţional“.

 

Utilizatorul local nu ştie că are nevoie de aplicaţii

„Modelul de business (pentru o aplicaţie - n. red.) e complet schimbat. Poţi identifica nişa, să o finanţezi, după care să vezi dacă ai atins nişa şi să o pro­movezi. Varianta tra­di­ţio­nală e foarte com­plicată, dacă vorbeşti cu vânzătorii operatorilor de telecomunicaţii zic şi ei că vor aplicaţii, dezvoltatorii zic şi ei că pot face orice în materie de aplicaţii, dar utilizatorul poate să nu ştie că are nevoie de aplicaţii. Dacă te gândeşti că vinzi unui operator de la bun început, va fi foarte dificil să ajungi la venituri semnificative“, a spus Răzvan Sturza, sales ma­nager la BlackBerry Ro­mânia.

Utilizatorul local nu este foarte sofisticat încă vizavi de aplicaţiile dispo­nibile pe tele­fo­nul mobil. Cu toate acestea, Ro­mânia are un grad foarte mare, de peste 95%, de „no­mo­fobie“, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor spun că le este teamă să iasă din casă fără telefonul mobil, şi mai degrabă ar renunţa la televizor şi la ciocolată decât la telefon. Mobilul, pentru utilizator, este prima interac­ţiune de di­mi­neaţă şi ultima interacţiune seara, potrivit studiilor de piaţă.

Ca atare, „clienţii cu telefoanele în mână sunt cei care vor stimula comerţul elec­tronic, dar mulţi oameni nu vor cumpăra de pe un website care nu e optimizat pentru dispozitive mobile. Deci comerţul electronic este mânat de consumatori, dar site-urile trebuie să îşi optimizeze conţinutul pen­tru telefoane mobile, astfel încât să poată profita de interesul sporit al consu­ma­torului venit odată cu penetrarea smartphone-uri­lor“, a explicat Ian Carrin­g­ton, director mo­bile solutions în cadrul Google Marea Britanie.

Operatorii de telecom constată creşteri în vânzări pe toată linia în ceea ce priveşte smart­phone-urile, însă pene­trarea smart­phone-urilor în România este de aproximativ 28%. În plus, aproape 53% din dispo­zitivele mobile din Ro­mânia sunt cu sistemul de operare Android şi 23% cu sistemul de ope­rare iOS, cele mai mari sisteme de operare locale, potrivit lui Bogdan Vlad, cofon­dator al FeedSpot, o aplicaţie care are scopul de a fideliza clienţii restaurantelor prin acor­darea unor puncte nu prin intermediul cardurilor pers­onalizate (cum se întâmplă în prezent în multe restaurante), ci prin folosirea unui sistem de tipul QR code, prin care clientul scanează cu ajutorul telefonului mobil un cod de pe bonul fiscal.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO