Business Hi-Tech

Ce idei de afaceri au tinerii pasionaţi de tehnologie care au participat timp de două zile la un maraton de programare

Cele mai bune 16 idei prezentate de tinerii participanţi la hackaton vor prinde contur sub forma unui plan de afaceri, iar pe tot parcursul programului, potenţialii tineri antreprenori vor primi sfaturi de la 70 de manageri, antreprenori din IT, profesori sau specialişti

Cele mai bune 16 idei prezentate de tinerii participanţi la hackaton vor prinde contur sub forma unui plan de afaceri, iar pe tot parcursul programului, potenţialii tineri antreprenori vor primi sfaturi de la 70 de manageri, antreprenori din IT, profesori sau specialişti

Autor: Adelina Mihai

02.03.2014, 21:30 1380

„Vi s-a întâmplat vreodată să parcaţi maşina într-un loc nepermis sau să blocaţi pe cineva? V-ar plăcea să fiţi anunţaţi în astfel de situaţii? Ei bine, avem o soluţie“ – cam aşa şi-a început discursul Albert Zaharovits, un student de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, în cadrul unui eveniment de tip hackaton (maraton de programare) desfăşurat în acest weekend în Capitală. Sâmbătă dimineaţa, timp de un minut, Albert, alături de alţi 50 de tineri reprezentanţi ai echipelor participante, a avut misiunea de a convinge juriul că ideea de aplicaţie la care s-a gândit echipa sa (denumită eHonk) merită implementată.

„Vrem să dezvoltăm o aplicaţie mobilă prin care şoferii să primească o alertă atunci când parchează într-un loc nepermis sau blochează alţi şoferi. Condiţia este ca aceştia să îşi înregistreze numărul de înmatriculare al maşinilor în acelaşi loc, cu ajutorul aplicaţiei. Ulterior, ne gândim la o colaborare cu autorităţile în aşa fel încât să fie anunţaţi atunci când li se vor ridica maşinile“, a continuat Albert, stârnind râsul sălii.

O aplicaţie prin care să se poată face rezervări la restaurante, brăţări care să anunţe utilizatorul  la ce oră trebuie luate medicamentele, sisteme de prize inteligente care să trimită notificări pe mobil atunci când sunt uitate electrocasnicele în priză, un aparat prin care se poate verifica alcoolemia, platforme prin care se pot face programări la saloanele de înfrumuseţare sau care să centralizeze serviciile de tip customer care pentru IMM-uri , o aplicaţie prin care să poată fi votată o idee pentru a fi prezentată şefilor în şedinţe sau un sistem de eficientizare a tranzacţiilor în agricultură prin centralizarea celor mai bune oferte de preţ - acestea au fost doar câteva dintre ideile prezentate, pe parcursul a două ore, în română sau în engleză, de către participanţii la hackaton.

Juriul, format din profesori, antreprenori din industria locală de IT sau de manageri din companiile IT&C, a avut rolul de a pune întrebări, de a oferi sfaturi şi de a „mentora“ echipele pe parcursul primei etape a proiectului. Ulterior, pentru o perioadă de trei luni, cele mai bune 16 idei prezentate de tineri vor prin­de contur sub forma unui plan de afaceri, iar pe tot parcursul programului potenţialii tineri antreprenori vor primi sfaturi de la 70 de manageri, antreprenori din IT, profesori sau spe­cialişti din domeniu care s-au implicat în proiect.

„Finaliştii vor fi instruiţi pe partea de abilităţi de prezentare, pentru dezvoltarea aşa-numitelor soft-skills, de leadership, în domeniul financiar sau în cel legislativ. Din 16 echipe finaliste în Bucureşti, cred că 3–4 idei se vor transforma în afaceri“, a spus Andrei Pitiş, unul dintre mentorii din cadrul programului şi preşedinte al ANIS (asociaţia patronală a industriei de software şi servicii).

Indiferent de cine va reuşi să îşi transpună ideea într-o afacere, toţi participanţii la program vor avea de câştigat, pentru că lucrează într-un cadru care creează premisele unei reuşite, mai spune Pitiş. El a adăugat că, anul trecut, la prima etapă a Innovation Labs, o parte dintre finalişti au ajuns membri în echipele unor alte afaceri antreprenoriale care şi-au găsit loc pe piaţă.

„Căutam echipele care să ducă acele idei în produse. Pentru a intra într-un program de trei luni şi a folosi experienţa unui număr atât de mare de mentori, este nevoie de perseverenţă şi de muncă pentru dezvoltarea acelei idei promiţătoare în aşa fel încât să poată fi transformată în prototip“, a spus profesorul Răzvan Rughiniş de la Facultatea de automatică şi calculatoare din cadrul Politehnicii din Bucureşti, unul dintre mentorii implicaţi în cadrul acestui program. Printre mentorii incluşi în acest program, coordonat de TechLounge şi Tech-Soup (două asociaţii care încurajează antreprenoriatul în IT&C) se mai află: Marius Ghenea (antreprenor, profesor în cadrul programului EMBA MSM Raţiu), Radu Georgescu (fondator al Gecad), Vladimir Oane (chief product officer la Uber-VU), Julien Ducarroz (directorul comercial al Orange) sau Monica Ene Pietro­şanu (R&D country manager, Intel).

„Cred că 10% dintre participanţi au reuşit să îşi pună ordine în gânduri şi să îşi prezinte în mod coerent ideea. M-am bucurat că au fost câţiva care au făcut un pas în plus pe lângă simpla prezentare a ideii, aveau un prototip, un device, au prezentat ceva tangibil, chiar dacă nu a fost neapărat ceva cu componentă hard­ware“, a spus Cristi Badea, membru al juriului şi cofondator al firmei de gaming MavenHut. El a adăugat că, pe lângă unele idei care par dificil de implementat (cum ar fi, de exemplu, crearea unei reţele de socializare noi), o mare parte dintre tineri au fost, în mod surprinzător, „cu picioarele pe pământ“, deşi media de vârstă a participanţilor a fost foarte scăzută.

Majoritatea ideilor de business prezentate de tineri au avut drept sursă nevoile cotidiene. Aplicaţia eHonk, care avertizează şoferii în cazul în care blochează altă maşină, are drept motivaţie faptul că a-ţi lăsa numărul de telefon scris pe o foaie în parbrizul maşinii nu este nici practic şi nici nu protejează datele personale ale şoferilor. Totuşi, un membru al juriului a sesizat prima piedică în transformarea acestei idei în business.

„Mulţi dintre tinerii care şi-au prezentat ideile nu s-au gândit foarte bine care ar fi targetul de consumatori. De exemplu, eHonk poate nu a luat în considerare faptul că sunt două categorii de şoferi, cei care blochează şi cei care sunt blocaţi. Dacă nu dezvolţi ideea alături de o firmă de asigurări, de exemplu, rişti să ai utilizatori ai aplicaţiei doar din categoria celor blocaţi. Pe de altă parte, am văzut idei care pot ajunge la o scară largă şi foarte utile, cum ar fi brăţara care anunţă când trebuie luate medicamentele“, a spus Ioana Petrescu, consilieră a premierului Victor Ponta şi mem­bră a juriului.

În acest weekend, a doua etapă a hackatonului din cadrul proiectului Innovation Labs va avea loc în Cluj, unde alte zeci de echipe vor încerca să ajungă în etapa următoare a proiectului.
 

ZIUA A DOUA A HACKATONULUI

După o noapte în care majoritatea tinerilor fie au aţipit pe canapele, fie au reuşit să stea treji cu ajutorul energizantelor, a doua zi a hackatonului i-a găsit tot în faţa laptopurilor, gata să îşi prezinte pentru ultima dată ideea în faţa jurului.  Printre echipele care puneau la punct ultimele detalii pentru pitch-ul (prezentarea) de trei minute se număra şi Shroom.

Formată din patru tineri în vârstă de 20 şi 21 de ani, două fete şi doi băieţi, echipa a intrat în cursa Innovation Labs cu o aplicaţie dedicată agenţiilor de publicitate. Aplicaţia Shroom este o platformă care pune la dispoziţia advertiserilor jocuri interactive unde aceştia pot plasa reclame pentru clienţi în pauzele dintre obiectivele pe care utilizatorii le au de realizat. Aceasta se foloseşte de un personaj animat care poate fi hrănit sau mângâiat de utilizatori doar atingând o suprafaţă pe care este proiectată imaginea.

Aplicaţia poate face un profil al utilizatorilor (fete sau băieţi, tineri sau în vârstă, în funcţie de reacţiile lor) şi poate fi amplasată la metrou sau în malluri, spre exemplu. Pregătită să convingă juriul să investească în idee şi să fie selectată în program era şi echipa Nivalis, formată din patru studenţi şi absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti. Tinerii, cu vârste începând de la 19 ani şi până la 26 de ani, au dezvoltat o aplicaţie care substituie pliantele cu reduceri pe care retailerii le pun în căsuţele poştale sau le înmânează clienţilor în magazine. Practic, prin intermediul aplicaţiei, clienţii ar primi notificări legate de reduceri la produsele care îi interesează numai odată ce au intrat în magazin. Corina Mirea

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 03.03.2014

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO