Preşedintele Xi Jinping a cerut naţiunii chineze să conducă lumea în domeniul inteligenţei artificiale. Progresele înregistrate până acum arată că chinezii vor atinge acest obiectiv. Doar în 2018, 60 de noi companii de inteligenţa artificială au intrat pe piaţa de învăţământ privat de acolo şi realizările lor îi uimesc chiar şi pe germani.
Anul trecut, la Shanghai, o delegaţie de parlamentari din Germania a putut vedea la lucru o aplicaţie care foloseşte inteligenţa artificială pentru monitorizarea şi îndrumarea procesului de învăţare la copii. Unul dintre politicieni a întrebat în glumă dacă software-ul poate prezice dacă un copil va deveni profesor sau simplu muncitor, iar răspunsul sec dat de gazdă, un executiv chinez, i-a lăsat pe toţi cu gurile căscate şi cu o teamă în suflet. „Desigur”, a spus gazda. „Acesta şi este scopul programului”.
Cel care a răspuns este un director la firma chineză de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale Squirrel AI. Delegaţia germană a fost şocată pentru că, după cum a povestit unul dintre membrii acesteia, „noi nu vrem un stat în care datele să fie folosite pentru a dirija şi controla oamenii”. Povestea a fost spusă de Bloomberg într-un material în care arată cum China dă formă temerilor şi ambiţiilor Germaniei după plecarea cancelarului Angela Merkel de la putere, o Germanie care se vede din ce în ce mai aproape de momentul în care va trebui să aleagă între China şi SUA.
Prin această poveste se poate ajunge la alta, la fel de fascinantă, dar mai SF: cea a Squirrel AI.
Totul a început cu Derek Haoyang Li. Deşi un copil minune, pentru Li învăţatul nu a fost de la început uşor. Când avea trei ani, tatăl său - un cunoscut educator şi autor - a devenit atât de frustrat de progresul fiului său la chineză, încât a jurat să nu-l mai înveţe niciodată. „M-a lovit de aici până aici”, îi povesteşte Li, întinzând larg braţele, lui Alex Beard, fost profesor şi autor de articole şi analize despre învăţare şi rolul roboţilor în acest proces. Povestea de faţă a fost publicată de The Guardian. Cu toate acestea, când Li a început şcoala, la vârsta de cinci ani, lucrurile au început să meargă. Cinci ani mai târziu, a fost selectat dintre cei doar 10 studenţi aleşi din provincia sa natală, Henan, pentru a învăţa să scrie coduri digitale. La 16 ani, Li s-a întrecut cu 15 milioane de copii la Olimpiada Chineză de Matematică şi a câştigat premiul I. Dintre ofertele care au venit de la instituţiile de elită ale ţării, el a ales un program experimental rapid la Universitatea Jiao Tong din Shanghai. Astfel, a putut studia matematica, acoperind, de asemenea, informatica, fizica şi psihologia.
În primul său an la universitate, Li a fost extrem de timid. Dar a inventat un algoritm personal, pentru a-şi face prieteni la cantină, care evalua date despre dimensiunea grupului şi subiectul conversaţiei pentru a optimiza şansele unei întâlniri pozitive. Strategia l-a ajutat să-şi facă prieteni, aşa că a dezvoltat alţi algoritmi: cum să stăpânească engleza, cum să interpreteze visele, cum să-şi găsească o prietenă. În timp ce alţi studenţi petreceau nopţi lungi învăţând, Li a început să se gândească la modul în care îşi poate aplica abordarea algoritmică în afaceri. Când a absolvit, la sfârşitul mileniului, a decis să îşi construiască o avere în domeniul pe care îl stăpânea cel mai bine: educaţia.
În prezent, la 42 de ani, Li nu mai afişează nimic din stângăciile din zilele sale de studenţie. Antreprenor de succes, care a ajutat la crearea unei companii de îndrumare de un miliard de dolari, Only Education, el este carismatic şi talentat la a face declaraţii bombastice. „Educaţia este una dintre industriile pe care chinezii le pot dezvolta mult mai bine decât occidentalii”, a spus el anul trecut. Motivul, a explicat Li, este că „chinezii sunt mai sofisticaţi” pentru că sunt crescuţi într-o societate în care oamenii spun foarte rar ceea ce au în cap.
