Operatorul RCS&RDS, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de telecomunicaţii din regiune, nu poate participa la competiţia prin care statul ungar va scoate la vânzare mai multe licenţe de telefonie mobilă în banda de frecvenţă de 900 MHz pentru că, aparent, nu a dat atenţie la toate detaliile administrative atunci când a pregătit dosarul de înregistrare la licitaţie, astfel că autoritatea de reglementare în media şi comunicaţii (NMHH) a exclus-o din competiţie.
"În ceea ce priveşte RCS&RDS şi Viettel, NMHH a fost obligată să le respingă cererile de înregistrare, o condiţie obligatorie pentru participare la licitaţie. RCS&RDS, cu sediul central în România, nu a reuşit să îndeplinească cerinţele din caietul de sarcini al licitaţiei, în condiţiile în care companii controlate de operator nu şi-au achitat taxele de monitorizare. Aplicaţia depusă de compania Viettel a fost considerată invalidă din mai multe motive", potrivit unui comunicat al NMHH. Reprezentanţii NMHH nu au răspuns până la închiderea ediţiei întrebărilor ZF în legătură cu numele companiei controlate de RCS&RDS care nu ar fi plătit toate taxele către autorităţile ungare şi referitoare la suma care nu a fost achitată de către firma telecom.
Companiile telecom plătesc către autorităţile de reglementare o aşa-numită taxă de monitorizare, din care este finanţat bugetul instituţiei. O asemenea taxă este plătită şi de operatorii din România.
Nici reprezentanţii RCS&RDS nu au putut fi contactaţi pentru a comenta anunţul autorităţii de reglementare din Ungaria.
Un succes al RCS&RDS în Ungaria ar fi pus firma românească în poziţia de a oferi şi pe piaţa vecină un pachet aproape similar de servicii cu cel din România (TV prin cablu şi satelit, net fix şi mobil, telefonie fixă şi mobilă). Având două ţări vecine în care ar deţine o puternică infrastructură fixă şi mobilă, imprevizibila firmă românească ar fi putut face mutări agresive pe segmentul reducerii tarifelor pentru roaming, spre exemplu. În plus, această licenţă ar fi îmbunătăţit semnificativ profilul RCS în faţa bancherilor şi în cazul unei eventuale listări sau emisiuni de bonduri.
Acesta este al doilea eşec al companiei controlate de orădeanul Zoltan Teszari de a intra şi pe telefonie mobilă în Ungaria: RCS&RDS a mai participat la o licitaţie lansată în 2008 de statul vecin, care a fost însă ulterior anulată brusc pe motiv că planurile de business ale companiilor înscrise în competiţie erau "nerealiste" în condiţiile recesiunii. Ungaria este una dintre cele mai mari pieţe pentru compania românească RCS&RDS, care avea la finele lunii august 2011 o cotă de 23,3% din piaţa de servicii TV din Ungaria, fiind astfel numărul doi pe piaţă după compania americană UPC, care are 26% din numărul de clienţi. Pe locul trei se află subsidiara gigantului german Deutsche Telekom, cu 21,7% din piaţă. RCS&RDS are aproximativ 735.000 de clienţi în Ungaria, conform datelor NHH.
Pe piaţa de telefonie fixă RCS avea în iulie 220.964 clienţi faţă de 224.808 în august, iar pe net fix avea 245.016 clienţi în iulie, faţă de 246.738 în august. RCS&RDS a publicat o singură dată în ultimii ani informaţii despre numărul de clienţi în Ungaria.
Datele oficiale furnizate de RCS& RDS, valabile la 31 decembrie 2009, indicau 560.000 de clienţi pe servicii TV, 180.000 de clienţi pe net fix şi 100.000 de abonaţi la telefonie fixă în Ungaria.
RCS&RDS, operator de cablu TV, internet, telefonie fixă şi mobilă, controlat de omul de afaceri Zoltan Teszari din Oradea, are venituri anuale de peste 400 mil. euro numai în România. Grupul mai are operaţiuni în Ungaria, Slovacia, Cehia, Croaţia, Serbia, Italia şi Spania.
Singurele informaţii disponibile pentru toate operaţiunile sunt pe anul 2009, când afacerile totale erau de peste 710 mil. dolari (507 mil. euro), cu un profit operaţional (EBITDA) de 274 mil. dolari (200 mil. euro). În 2011, compania ar putea ajunge la afaceri de 800 mil. dolari.
RCS&RDS are în faţă în 2012 un vârf de plată pentru credite: 350 de milioane de dolari, potrivit agenţiei de rating Standard & Poor's. Compania şi-a refinanţat în 2011 unele credite, printr-un împrumut acordat de BCR, CEC şi Credit Suisse. Creditul are o valoare maximă de 300 de milioane de euro, din care 200 mil. euro au fost deja acordate. Potrivit Ministerului Finanţelor din România, la 31 decembrie 2010 RCS&RDS avea datorii totale de 762 mil. euro. RCS&RDS are venituri anuale de peste 400 de milioane de euro numai în România, dar grupul mai are operaţiuni şi în alte ţări. În 2009, RCS a avut venituri totale de peste 710 milioane de dolari şi un profit operaţional (EBITDA) de 274 milioane de dolari. În 2011 veniturile totale ale RCS&RDS ar putea depăşi 800 de milioane de dolari.
Două întrebări-cheie pentru afacerea lui Zoltan Teszari
1. Se mai face tranzacţia RCS&RDS - UPC?
Achiziţia companiei de cablu UPC România de către firma românească RCS&RDS, subiectul care a provocat valuri anul trecut pe piaţa locală de comunicaţii, rămâne o temă de interes şi în 2012 în condiţiile în care pe piaţă nu există momentan semnale certe că această tranzacţie ar fi căzut. Cele două companii nu au recunoscut niciodată oficial discuţiile privind o eventuală tranzacţie, însă acestea au fost confirmate indirect de Bogdan Chiriţoiu (foto) - preşedintele Consiliului Concurenţei. Chiriţoiu a relatat că reprezentanţi ai celor doi operatori au pus întrebări Concurenţei despre o posibilă tranzacţie, adăugând şi că instituţia pe care o conduce nu se opune din start unei asemenea tranzacţii. Chiriţoiu a precizat că discuţiile cu reprezentanţii celor două companii au fost doar consultative şi au vizat implicaţiile unei astfel de tranzacţii. "Ei vin şi spun: «Dacă aş face aşa, ce-aţi zice voi, vi s-ar părea OK treaba asta? Unde aţi avea semne de întrebare?»", a explicat Chiriţoiu. Şeful Concurenţei declara în acest context că instituţia nu este "aprioric" împotriva tranzacţiei. Totuşi, UPC a negat şi veridicitatea informaţiilor prezentate de Chiriţoiu: "UPC nu derulează niciun fel de discuţii cu RCS&RDS pe tema unei potenţiale tranzacţii". Dacă firma orădeanului Zoltan Teszari ar prelua UPC România, atunci compania ar închide practic piaţa TV pentru un nou jucător şi şi-ar consolida puternic şi dominaţia pe internet fix. Prin tranzacţia RCS&RDS - UPC, evaluată la 300 de milioane de dolari, s-ar crea o companie cu 4 milioane de clienţi numai pe segmentul de televiziune, 1,7 milioane de clienţi pe telefonie fixă, 1,4 milioane pe telefonie mobilă şi 1,4 milioane pe internet fix. Un asemenea jucător ar pune o presiune enormă atât pe Romtelecom şi Cosmote, cât şi pe liderii pieţei de telefonie mobilă Orange şi Vodafone.
2. Va ieşi RCS&RDS întărit la finele licitaţiei pentru spectrul radio din România?
Evenimentul care va ţine în tensiune anul acesta aproape toţi jucătorii mari de pe piaţa locală de comunicaţii este licitaţia pentru spectrul radio care va fi organizată de Autoritatea de Reglementare în Comunicaţii şi al cărei rezultat poate schimba raportul de forţe de pe piaţă sau poate marca intrarea unui nou competitor în România. Orange, Vodafone şi Cosmote, cei mai mari operatori de telefonie mobilă de pe piaţă, va trebui să se lupte pentru a-şi recâştiga licenţele de operare în România începând cu anii 2013 (Orange şi Vodafone) şi 2014 (Cosmote) în cadrul licitaţiei din care statul ar putea încasa cel puţin 200 de milioane de euro. Tensiunea este deja în creştere pe piaţă pe fondul necunoscutelor care înconjoară încă această licitaţie. Ceea ce este însă sigur este că licitaţia va fi una deschisă şi în anumite condiţii (încă necunoscute) orice operator va putea concura, astfel că o altă companie decât cele existente în prezent pe piaţă ar putea, teoretic, să achiziţioneze dreptul de a utiliza "părţile" din spectrul radio folosite în prezent de Orange, Vodafone şi Cosmote. De asemenea, este aproape sigur că RCS&RDS va achiziţiona un bloc de 5 MHz în banda de frecvenţă de 900 MHz pe "spaţiul" care va fi lăsat liber de Orange şi Vodafone. Achiziţia licenţei va mări lista activelor cu care RCS&RDS poate negocia împrumuturi cu băncile sau o eventuală listare/emisiune de bonduri. De asemenea, câştigul va marca încă o etapă în creşterea puterii şi influenţei pe care compania fondată în urmă cu 17 ani de Zoltan Teszari a ajuns să o aibă pe piaţa din România. În situaţia în care acum nu există detaliile finale ale organizării acestei licitaţii, scenariile care pot fi luate în calcul includ şi o posibilă retragere din România a unor jucători existenţi, fie deliberat, fie ca rezultat al competiţiei pentru dreptul de a utiliza spectrul radio.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
