Autoritatea Naţională de Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), instituţia care face regulile pe piaţa locală de comunicaţii, îşi propune să definească regulile de organizare pentru licitaţia 5G în al doilea trimestru din acest an şi să lanseze competiţia în cel de-al treilea trimestru, conform planului de acţiuni al instituţiei pentru 2021.
“O decizie importantă care urmează a fi adoptată în acest an este cea privind organizarea procedurii de selecţie de acordare a drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în benzile de frecvenţe de 700 MHz, 800 MHz, 1500 MHz, 2600 MHz, 3400-3800 MHz pentru furnizarea de reţele publice şi servicii de comunicaţii electronice de bandă largă, care implică stabilirea condiţiilor de acordare a drepturilor de utilizare şi a regulilor de desfăşurare a procedurii de selecţie şi desfăşurarea propriu-zisă a licitaţiei.
Pentru a decide oportunitatea şi termenul de organizare a unei licitaţii de spectru pentru benzile de frecvenţe de peste 24 GHz, Autoritatea îşi propune să adreseze pieţei naţionale de comunicaţii electronice un chestionar privind oportunitatea unui astfel de demers.
De asemenea, Autoritatea are în vedere actualizarea interfeţelor radio RO-IR din Decizia nr. 311/2016 privind frecvenţele radio ori benzile de frecvenţe radio exceptate de la regimul de licenţiere”, conform anunţului ANCOM.
Aşa numita licitaţie 5G, prin care statul scoate la vânzare licenţe de utilizare a spectrului radio în mai multe benzi de frecvenţă (pentru orice tehnologii de comunicaţii, fără a se limita la 5G) a fost deja amânată de mai multe ori pe fondul neclarităţii privind condiţiile de organizare - în special în legătură cu criteriile de selecţie ale furnizorilor de echipamente pe care operatorii de telefonie mobilă îi pot contracta pentru construcţia reţelelor. Statul estima anterior că ar putea încasa 500 - 600 de milioane de euro din organizarea licitaţiei.
ANCOM şi-a propus iniţial să organizeze licitaţia 5G în 2019, dar a amânat procesul iniţial pentru 2020.
Licitaţia nu a avut loc nici în 2020 pentru că guvernul Orban nu a clarificat cadrul legal pentru desfăşurarea licitaţiei, în special pe segementul prevederilor privind securitatea reţelelor, un subiect intens dezbătut la nivel internaţional, concentrat, în principal, în jurul interzicerii sau nu a participării companiei Huawei din China la construcţia de reţele cu această tehnologie, pe fondul acuzaţiilor dure de spionaj care i se aduc de către SUA.
România şi-a asumat introducerea unei serii de criterii în alegerea companiilor care vor putea construi pe plan local reţele 5G atât în raport cu SUA cât şi cu UE, dar prevederile nu au fost încă transpuse în legislaţie, întârziind licitaţia.
Dacă noul guvern nu va clarifica problema cadrului legal pentru licitaţie ANCOM nu va putea organiza licitaţia nici în acest an.
Proiectele de lege propuse până acum de guvernul Orban, care a scos Comunicaţiile din zona de atenţie odată cu transformarea ministerului de resort într-un departament din cadrul Ministerului Transporturilor, au fost criticate dur de compania chineză Huawei dar şi de operatorii de telecom, care au acuzat incertitudinea indusă în piaţă de proiecte.
Reprezentanţii Ministerului Transporturilor au evitat să răspundă de o manieră clară acuzaţiilor aduse atât de Huawei cât şi de operatorii de comunicaţii.
anului trecut de avocatul Vlad Stoica, după ce fostul preşedinte Sorin Grindeanu şi-a dat demisia pentru a se întoarce în politică, la PSD. De la preluarea mandatului de preşedinte Stoica nu a avut nicio apariţie publică în noua sa calitate.
