Caută doar în titlu
Business Construct

Vant pentru constructii

Deocamdata, cei mai multi bani dintr-o investitie intr-un parceolian, adica mai bine de 75%, se duc la constructorii de turbinecare vin din tari cu traditie cum ar fi Germania sau Spania, estulfiind pentru partea de constructii de drumuri, lucrari electricesau fundatii, care se duc direct catre constructorii romani aiproiectelor.

Mai mult, in Romania nici macar macarelele necesare pentru aridica componentele unei turbine la inaltimi de 100 de metri nuexista, ci sunt la randul lor aduse cu vaporul.

Ciment special. Cimentul necesar pentruconstruirea fundatiilor pentru montarea unei turbine eoliene, careeste unul facut dupa o reteta speciala, a inceput sa fie produs silocal dupa ce producatorii de ciment din Romania au invatatingredientele secrete.

Practic, deocamdata, un proiect eolian creeaza efecte peorizontala prin locurile de munca pe care le formeaza, prindrumurile construite, prin fundatiile necesare, lucrarile electricesau prin chiriile pe care proprietarii de pamanturi le primesc dela dezvoltatori si care s-ar putea intoarce in economiile localeprin investitiile lor personale. Perspectivele se arata bune pentruacest domeniu, specialistii spunand ca in pana in 2013 in Romaniaar putea exista proiecte eoliene cu o capacitate de peste 3.370 MW,adica aproximativ 5 reactoare verzi ale centralei de la Cernavoda,tinand cont doar de proiectele care acum se afla intr-o anumitafaza de dezvoltare.

In cifre mai detaliate, acest lucru ar presupune investitii de 6miliarde de euro, montarea a peste 1.300 de turbine eoliene, pesteun miliard de euro pentru sectorul constructiilor si cam 6.000 dejoburi create. In plus, cam 3 milioane de case ar urma sa fiealimentate numai cu energia vantului. Tinand cont de acesteperspective, sectorul de constructii ar putea avea din nou decastigat prin aparitia unor fabrici de componente la nivellocal.

Vomproduce componente. "Romania va deveni un producator decomponente pentru industria eoliana. Deja exista astfel de unitatiin industria solara si avem semnale din partea unor companii dinGermania si Italia pentru realizarea unor unitati destinateindustriei eoliene. Fabrici precum Titan Masini Grele sau FortusIasi pot deveni centre de productie pentru subansambluri deeoliene. Pe de alta parte, investitiile din sectorul eolian nu auimpact numai in acest sens. 25% din bugetul de investitii alTranselectrica de anul trecut a fost facut cu banii proveniti dineoliene", spune Dana Duica, directorul executiv al AsociatieiRomane pentru Energia Eoliana. Ea afirma ca potrivit proiectelorcare au fost anuntate pana acum, dintre care cateva se afla in fazade constructie, pana in 2013 ar trebui sa existe 3.370,6 MWinstalati.

Unul, dar mare. In prezent, cel mai mareproiect eolian care se construieste in Romania este cel al cehilorde la CEZ in doua localitati dobrogene, Fantanele si Cogealac.Proiectul va avea la sfarsit 600 MW si va fi complet functional in2011. Prima parte a proiectului, cea de la Fantanele, presupuneinstalarea a 139 de turbine eoliene, din care 92 sunt dejaridicate.

"Acum sunt 92 de turbine instalate la Fantanele, dar niciuna nufunctioneaza pentru ca asteptam conectarea la statiaTranselectrica, statie care a fost facuta de CEZ. Peste o lunaprobabil ca vor incepe sa functioneze primele turbine, iar pana inseptembrie speram sa avem tot parcul functional", spune AdrianBorotea, director de afaceri corporatiste din cadrul CEZRomania.

Investitia totala in proiect este de 1,1 miliarde de euro, dincare circa o treime va ramane in Romania, restul reprezentandachizitia turbinelor de la General Electric. Statisticile europenearata ca peste 75% din valoarea unui proiect eolian se duce pepartea de echipamente, 9% pe partea de conectare la retea, 6,5% pelucrarile de realizare a fundatiilor pentru turbine, 1% pentruconstructia de drumuri si 1,5% pentru instalatiile electrice.

Concomitent, in realizarea unui proiect eolian mai intra si altecosturi cum ar fi inchirierea terenurilor necesare, care reprezintacam 4% din proiect, dar si costuri financiare sau plataconsultantilor. "In Romania nu existau macaralele necesare pentru aputea ridica anumite componente la inaltimea de 100 de metri, catare o turbina. Le-am adus din Germania, dar aici nu aveauatorizatie. Desi echipamentele au fost importate au fost multelucruri care au fost utilizate din productia interna. In plus amcreat peste 450 de locuri de munca pe durata proiectului", a maispus Borotea.

Constructorii se simt bine. Cateva dintrecompaniile locale care sunt implicate in proiectul dezvoltat de CEZspun ca impactul unei astfel de investitii se resimte peorizontala.

"Am folosit ciment produs in tara desi la inceput am facut nisteteste pentru realizarea unei retete speciale care sa poata sustineturbinele. Cea mai mare parte a fortei de munca a fost angajatalocal. De aici vin si implicatiile majore pe orizontala ale uneiasemenea investitii", spune Marius Badina, directorul general alViarom, companie care se ocupa de partea de constructii civile aparcului CEZ.

O alta companie care lucreaza pe santierul de la Fantanele esteEnergoBit, care se ocupa de proiectarea si realizarea lucrarilorelectrice pentru parcul eolian al cehilor. Mai nou, firma esteimplicata si in realizarea parcului eolian de 45 MW pe care Petroml-a anuntat recent. Astfel, la sfarsitul anului, compania araportat o crestere de 25% a cifrei de afaceri fata de 2008, panala 410 mil. lei (97 milioane de euro), potrivit site-uluiEnergoBit.

Cine mai vine. In afara de cehii de la CEZ caresunt intr-un stadiu avansat al constructiilor, o serie de altecompanii si-au anuntat planurile pentru investitii de profil.Astfel, italienii de la Enel precum si Energias de Portugal auinceput constructia la parcurile eoliene pe care vor sa le dezvoltein Romania.

Potrivit celor mai recente informatii, Enel isi propune saconstruiasca circa 200 MW, in timp ce Energias de Portugal ar urmasa puna in functiune anul acesta un parc de 90 MW in comunadobrogeana Pestera.

Cel mai ambitios plan in ceea ce priveste dezvoltarea deproiecte eoliene a fost anuntat recent de catre spaniolii de laIberdrola care vor sa construiasca in Dobrogea cel mai mare parceolian din lume, cu o capacitate instalata de circa 1.600 MW, maimult decat doua reactoare ale centralei de la Cernavoda.

Investitia spaniolilor, care depaseste nivelul de doua miliardede euro, ar urma sa fie finalizata in anul 2017, incepereaconstructiilor fiind planificata pentru anul viitor.

Un alt investitor care acum face primii pasi in ceea ce privesteproiectele de energie regenerabila este Petrom, cea mai marecompanie locala, care va investi 100 de milioane de euro pentruridicarea unui parc de 45 MW, tot in Dobrogea. Petrom spune caacest parc va intra in functiune anul viitor.

Bani investiti in vant

Cum se imparte investitia de 1,1 mld. euro a CEZ dinDobrogea in functie de costuri

Valoarea proiectului: 1,1 miliarde de euro

Costul turbinelor: 831 de milioane de euro (75,6% din valoareaproiectului)

Costul conectarii la retea: 98 de milioane de euro (8,9% dinvaloarea proiectului)

Costul fundatiilor: 71,5 milioane de euro (6,5% din valoareaproiectului)

Inchirierea terenurilor: 43 de milioane de euro (3,9% dinvaloarea proiectului)

Costul instalatiilor electrice: 16,5 milioane de euro (1,5% dinvaloarea proiectului)

Constructia drumurilor: 10 milioane de euro (0,9% din valoareaproiectului)

Sisteme de control, consultanta, costuri financiare: 30 demilioane de euro (0,3%, 1,2%, respectiv 1,2% din valoareaproiectului)

Cum s-ar traduce in investitii cei 3.370 MW din eoliene ce vorfi instalati pana in 2013

Valoarea investitiei: 6 miliarde de euro (1,8 milioane deeuro/MW)

Costul turbinelor: 4,5 miliarde de euro

Costul conectarii la retea: 540 de milioane de euro

Costul fundatiilor: 394 de milioane de euro

Inchirierea terenurilor: 236 de milioane de euro

Costul instalatiilor electrice: 91 de milioane de euro

Constructia drumurilor: 55 de milioane de euro

Sisteme de control, consultanta, costuri financiare: 184 demilioane de euro

Nota: cifrele au fost calculate pornind de la structura decost a unui proiect eolian stabilita de European Wind EnergyAssociation.

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.