Circa 70% din poluarea din Capitala este cauzata de traficul ridicat de masini, care dauneaza nu numai prin gazele scoase de tobele de esapament, ci si prin cantitatile foarte mari de praf pe care le ridica in aer.
Spre comparatie, in Viena densitatea demografica este de 3.850 de locuitori pe kilometrul patrat si in Bratislava 3.674. Nivelul maxim al densitatii populatiei, de la care gradul de confort social scade acut, este considerat cel de 3.500 de persoane pe km patrat, in cazul Capitalei acesta urmand sa fie depasit de trei ori, in scurt timp.
Problema traficului este numai una dintre cele pe care trebuie sa le rezolve administratia publica din Bucuresti. La nivel european, desi aspectele care tin de urbanism nu au fost incluse de la bun inceput in cerintele acquis-ului comunitar, Uniunea Europeana, prin Comisia Europeana, a inceput sa dezvolte din ce in ce mai multe programe menite sa incurajeze "dezvoltarea durabila a centrelor urbane".
Sectorul de transporturi este responsabil, la nivel european, de 71% din consumul total de combustibil din regiune, de 31% din consumul de energie produsa si de 21% din gazele cu efect de sera produse. In acelasi timp, sectorul de transport este unul dintre cele mai importante la nivel european.
De exemplu, transportul de suprafata are o pondere de 11% din PIB-ul UE si asigura anual 16 milioane de locuri de munca. In acelasi timp, transportul aerian, un alt sector cu un nivel de poluare din ce in ce mai mare, reprezinta 2,8% din Produsul Intern Brut anual al Uniunii angajand 3 milioane de oameni.
Ca dovada ca administratia publica din UE face toate demersurile posibile pentru a dezvolta reteaua de autobuze, tramvaie, trolee sau metrouri, in ultimii ani numarul de europeni care folosesc reteaua de transport in comun a crescut in medie cu 1,8%.
Desi indicele este folosit mai ales la calcularea nivelului de trai, a puterii de cumparare sau a mobilitatii populatiei dintr-un anumit stat, el poate indica in acelasi timp si statele sau centrele urbane cu cel mai intens trafic, in acelasi timp subliniind care sunt locatiile in care populatia este cea mai expusa la poluare din cauza gazelor de esapament.
O masina la sase romani
In Romania parcul auto a inregistrat o adevarata explozie in ultimii 17 ani, in 2006 fiind in evidenta Politiei Rutiere circa 3,22 milioane de autoturisme, deci aproximativ 150 la mia de locuitori sau cate o masina la fiecare 6 romani.
La nivel european, ponderea poluarii auto in totalul gazelor de sera emise in atmosfera este de 21%, in timp ce in Romania este de doar 8%. "Acest lucru nu inseamna insa ca nu ne confruntam cu probleme din cauza traficului rutier. Daca vorbim despre Bucuresti de exemplu, observam ca trei sferturi din totalul de emisii de oxizi de azot provin din trafic", a declarat recent Attila Korodi, ministrul mediului.
Capitala este urmata in topul oraselor mari afectate de gazele emanate de autovehicule de judetul Timis, unde ponderea acestora in totalul gazelor de sera este de 70%, Bihor, cu 60%, si de Constanta si de Brasov, cu cate 50% fiecare. Masurile care trebuiesc luate pentru a scadea impactul noxelor auto in randul populatiei sunt diverse si tin atat de administratia locala, cat si de populatie.
Primaria Municipiului Bucuresti, de exemplu, ar trebui sa ia masuri urgente pentru fluidizarea si reducerea traficului auto in zona centrala a orasului, care este cea mai afectata de acest fenomen. In acelasi timp, insa, este nevoie si de sustinerea populatiei, prin folosirea mijloacelor de transport in comun in defavoarea celor personale.
Din trei masini inmatriculate in Romania, una e din Capitala
La finele lui 2006, in Capitala erau inmatriculate circa 1,01 milioane de masini, fata de 559.000 in 1997, conform datelor Directiei Regim Permise de Conducere si Inmatriculare a Autovehiculelor, din cadrul Ministerului Internelor si Reformei Administrative. La o populatie estimata la 1,92 milioane de locuitori de catre Institutul National de Statistica (INS) cu ocazia ultimului recensamant al populatiei, din 2002, Capitala are o densitate de 500 de masini la mia de locuitori, deci unul din doi bucuresteni are propriul automobil. Daca luam in calcul statisticile la nivel national, putem spune ca unul din trei romani, posesori de masina, este bucurestean.
Ritmul de crestere al parcului auto a fost deosebit de accelerat, mai ales dupa 1996. In 1992, in Bucuresti erau inmatriculate circa 410.000 de masini, numarul lor crescand pana la 585.000 in 1998 si la 746.000 in 2003.
Din numarul total de autovehicule trebuie insa scazute masinile vechi si scoase din circulatie dar care nu au fost radiate, ponderea lor fiind totusi destul de mica. In acelasi timp, cifra totala va scadea daca se elimina si masinile luate in leasing de companii cu sediul in Capitala, dar care opereaza in tara. Strazile au ramas insa aceleasi ca acum 17 ani, cu exceptia micilor extinderi spre zonele care vor desemna zona metropolitana, daca proiectul depus in acest sens la Primaria Municipiului Bucuresti va primi aviz favorabil. Locurile de parcare sunt la fel de rarisime, dovada strazile care au ramas doar cu doua benzi de circulatie, din patru, jumatate din sosea, pe cele doua margini, fiind transformata intr-o continua parcare, la fel ca si o mare parte dintre trotuare.
Problema de ordin urbanistic a retelei rutiere din Bucuresti, dupa cum declarase la un moment dat Gheroghe Udriste, directorul departamentului de Urbanism din cadrul primariei generale, este faptul ca pentru a traversa Capitala trebuie trecut prin centrul orasului. Inchiderea cercurilor de trafic, printr-o strapungere in zona Doamna Ghica si prin pasajul Basarab ar permite soferilor ocolirea zonei centrale, o parte din fluxul de masini fiind preluat de aceste noi rute.
Marile orase europene, cel mai recent exemplu fiind Milano (Italia), au atacat problema intensificarii traficului din mai multe unghiuri. Cel mai important aspect este limitarea numarului de masini din trafic, in special in zonele centrale sau cu densitati demografice foarte mari. Metodele alese sunt de obicei de ordin financiar.Un exemplu in acest sens este capitala Olandei, Amsterdam, unde ora de parcare este cu atat mai scumpa cu cat este mai aproape de centrul istoric, care este oricum inchis accesului auto. Al doilea tip de masuri, care tine de administratie de data aceasta, este stimularea traficului cu mijloacele de transport in comun. Pentru a renunta la mersul cu propria masina, locuitorii trebuie sa aiba o alternativa viabila, adica rapida, economica si confortabila.
La nivelul anului 2000, numarul de masini inmatriculate in grupul UE 15 a depasit 170 de milioane de unitati, in crestere cu 185% fata de cifra atinsa in urma cu 25 de ani. Densitatea masinilor in acest grup de state era in 2000 de 469 de unitati la mia de locuitori, cu trend ascendent, insa mult in urma SUA, unde acest indice atingea valoarea de 771 masini la mia de locuitori.
Accidentele au scazut in raport cu cresterea numarului de masini
Printre cele mai importante lucruri insa, dincolo de poluarea datorata numarului de masini din trafic, este numarul accidentelor care au avut loc, cu sau fara pierderi de vieti omenesti. Statistica indica un fapt incurajant, anume ca accidentele s-au rarit, atat cele usoare, cat si cele mortale. In 1992 au avut loc 1.108 accidente in Bucuresti, care s-au soldat cu moartea a 261 de persoane, conform datelor prezentate de Brigada de Politie Rutiera Bucuresti. Dupa 15 ani, numarul lor a ajuns la 726, cu 110 persoane decedate, in conditiile in care parcul auto local s-a dublat, iar populatia a crescut si ea intr-un ritm accelerat.
In ceea ce priveste numarul bucurestenilor cu permise de conducere, crestere a fost cam la jumatate din cea a inmatricularilor, de la 466.000 de permise, in 1992, ajungandu-se la finele anului trecut la nivelul de 700.000 de permise, dupa ce in 2005 fusese atins un varf de 821.000 de permise.
Conform estimarilor Administratiei Fondului pentru Mediu, 70% din parcul auto local este depasit fizic sau moral, fiind inceputa o campanie in acest sens, din 2005, privind innoirea parcului auto, prin acordarea unei prime de casare, de 3.000 lei pentru masinile mai vechi de 12 ani, bani care sunt folositi ca avans pentru achizitionarea unui automobil nou.
In doi ani de program au fost retrase din circulatie aproape 30.000 de masini fabricate acum minimum 12 ani, pentru anul in curs fondurile alocate permitand acordarea primei altor 15.000 de proprietari de masini vechi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
