Suma reprezinta atat contributia administratiei centrale, cat si bani atrasi din surse externe, cum ar fi imprumuturile sau fondurile structurale acordate de UE. "Din estimarile noastre, pentru anul 2007 vom avea acces la fonduri de circa 2,7 miliarde de lei, pe care insa s-ar putea sa nu le cheltuim in totalitate", spune Gheorghe Udriste, directorul Directiei Transporturi si Siguranta Circulatiei din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti (PMB). Cele mai importante proiecte din punct de vedere urbanistic sunt constructia pasajului Basarab, care va permite inchiderea principalului inel de circulatie si implementarea proiectului de management al traficului, care va fluidiza traficul rutier printr-o continua monitorizare a intersectiilor si a mijloacelor de transport in comun. Din cele 2,7 miliarde de lei, 400 de milioane de lei (120 mil. euro) vor merge catre Administratia Strazilor, pentru reabilitarea a circa 150 de strazi, iar 700 de milioane de lei (200 mil. euro) vor fi folosite pentru lucrarile de modernizare a unor linii de tramvai.
Diferenta de 1,6 miliarde de lei (470 mil. euro) va fi folosita pentru reabilitarea altor strazi sau sosele care se afla in administrarea PMB, printre care Soseaua Colentina, Calea Mosilor, Soseaua Tunari, Bulevardul Iancu de Hunedoara si Soseaua Stefan cel Mare.
Fonduri pentru confort in mijloace de transport
Pe langa lucrarile de reabilitare a sistemului de drumuri vor fi alocati bani si pentru proiecte care au ca scop fluidizarea traficului. Strategia PMB in aceasta privinta este impartita in doua mari directii. Prima directie consta in transformarea mijloacelor de transport in comun pentru a fi cat mai atractive in randul populatiei, atat prin confortul oferit, cat si prin rapiditatea cu care te duc la destinatie. A doua directie se adreseaza soferilor si tine de dirijarea circulatiei dinspre zona de centru, cea care provoaca si cele mai multe ambuteiaje, spre periferie, prin inchiderea inelelor principale de circulatie, nemaifiind astfel nevoie sa treci prin centru pentru a traversa orasul. Cele mai importante lucrari de aceste tip sunt pasajele supraterane, de la Basarab, Colentina, care va face legatura intre Colentina si Pantelimon, si cel de pe Soseaua Pipera, care va face legatura cu Barbu Vacarescu.
Tot pentru fluidizarea traficului vor fi supralargite bulevardele care fac legatura cu autostrazile Bucuresti-Pitesti si Bucuresti-Constanta. PMB a hotarat ca lucrarile care urmeaza sa fie pornite in acest an sa fie licitate la pachet. "Din experienta pe care am avut-o cu proiectele trecute am decis ca lucrarile care sunt acum in stadiu de pregatire sa fie date la cheie, adica sa licitam la pachet proiectarea si executia pentru un singur manger peste tot proiectul", explica Udriste.
Primaria incearca sa rezolve si problema spatiului de parcare. Anul viitor vor porni lucrarile la circa 20 de astfel de spatii, localizate in special in partea centrala a Bucurestiului, care ar urma sa ofere in total mai mult de 14.000 de spatii de parcare. Majoritatea proiectelor prevad parcari pe doua sau trei niveluri, ele urmand sa fie executate prin parteneriate public-private. Amplasarea lor va lua in calcul nivelul de aglomerare rutiera, fiind vizate zone ca pietele Universitatii, Unirii, Romana, Amzei si Revolutiei.
Un alt proiect important al PMB in ceea ce priveste urbanismul este extinderea zonei metropolitane Bucuresti. "Proiectul este in dezbatere. El este o necesitate. Toate avantajele care decurg din dezvoltarea durabila a infrastructurii, a retelelor de apa si de canalizare sau a transportului public, dovedesc ca altfel nu se poate", precizeaza Udriste.
Proiectul pilot de management al traficului
Proiectul de management al traficului, in valoare de 20,5 milioane de euro, consta in crearea unei retele de 100 de semafoare, amplasate in cele mai aglomerate intersectii, care sa fie supravegheate computerizat si corelate in timp real. Contributia PMB este de circa 3,5 milioane de euro, restul de 17 mil. euro fiind asigurat printr-o cofinantare obtinuta de la Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare. Acest proiect este unul pilot, urmand ca el sa fie extins la nivelul intregului Bucuresti. Strategia principala este de a favoriza traficul mijloacelor de transport in comun fata de cel privat. In acest scop se vor monta echipamente GPS (Global Positioning System) la inceput pe autobuzele si troleibuzele care circula pe cele mai aglomerate rute, pentru a putea verifica in timp real pozitionarea pe traseu.
Atat intersectiile, care vor fi monitorizate prin camere de filmat, cat si semafoarele si autobuzele vor fi coordonate de la nivelul unui centru de comanda modern de catre trafic manageri. Ei vor avea posibilitatea sa acorde prioritate in intersectie autobuzelor sau tramvaielor prin marirea sau scurtarea perioadei de asteptare la semafor, deci prin schimbarea culorii afisate de acesta. Un alt avantaj al monitorizarii in timp real al autobuzelor va fi posibilitatea de a retrage sau de a suplimenta numarul lor, in functie de cati oameni asteapta in statie.
Pasajul Basarab: inchiderea inelului principal
Pasajul Basarab, a carui constructie va atinge cel putin suma de 178 mil. de euro, va face posibila inchiderea inelului principal de circulatie, adica intre bulevardul Nicolae Titulescu si Soseaua Grozavesti. Pasajul suprateran va avea doi kilometri lungime si 28 de metri inaltime si urmeaza sa fie finalizat in 2009. Efectul imediat de la darea lui in folosinta va fi scaderea aglomeratiei auto in zona Garii de Nord. Traseul sau va fi bulevardul Titulescu, supratraversarea Caii Grivitei, peste calea ferata de la bulevardul Dinicu Golescu, peste intersectia Plevnei-Orhideelor-Giulesti.
Conform estimarilor oficiale, crearea pasajului va duce la o scadere de 3,7% pe an a combustibilului folosit de mijloacele de transport in comun care il vor folosi. Lucrarile vor crea 1.500 de noi locuri de munca pana la finalizare, ulterior administrarea pasajului urmand sa fie asigurata de circa 50 de angajati permanenti.
Proiectul a debutat mai putin fericit. Primarul Bucurestiului, Adriean Videanu, a propus lungirea pasajului cu inca un kilometru, ceea ce a ridicat costurile initiale cu aproape 40 mil. euro. In acelasi timp, spatiul pe care urmeaza sa fie construit este momentan ocupat de persoane, care vor trebui mutate si despagubite, procesul de eliberare a terenului fiind unul anevoios. In mod evident, enormul santier care se va deschide va aduce imense deservicii locuitorilor din zonele respective, prin poluarea fonica si atmosferica. De altfel, proiectul a ajuns la un moment dat in fata judecatorului, mai multe asociatii de locatari din zona incercand sa se opuna pornirii proiectului.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
