♦ În comuna Cumpăna din judeţul Constanţa, o investiţie de 8 milioane de euro din bani europeni a atras 700 de elevi într-un campus şcolar construit pe model occidental.
România are nevoie de campusuri şcolare pentru învăţământul preuniversitar pe modelul unuia construit în urmă cu trei ani în comuna Cumpăna din judeţul Constanţa.
„În cadrul campusului şcolar învaţă un număr de 700 de elevi, repartizaţi în cele 24 de săli de clasă, într-un singur schimb – dimineaţa - unde predau un număr de 60 de profesori. Elevii aceştia sunt la clasa a V-a până la clasa a XII-a (...) Avem capacitatea să şcolarizăm până la 850 de elevi. De ce am vrut noi să avem acest campus şcolar cu un internat de 120 de locuri? Pentru că trebuie să ne ţinem copiii acasă şi trebuie să îi pregătim la fel de bine acasă“, a explicat Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din Constanţa.
Primăria Cumpăna a accesat fondurile europene pentru construcţia acestui campus şcolar, care se desfăşoară pe o suprafaţă de peste 17.000 de metri pătraţi, în primul exerciţiu financiar de după aderarea României la Uniunea Europeană, derulat în perioada 2007- 2013. Proiectul, care a necesitat o investiţie de peste 8 milioane de euro, a fost finalizat în 2016, având în vedere că au existat unele dificultăţi în accesarea banilor.
„Am aşteptat vreo 4 ani de zile să pot prinde din rămăşiţele de la alte investiţii, pentru că finanţarea a fost făcută prin Programul Operaţional Regional, iar pe axa aceasta de finanţare au depus şi alţii proiecte. Şi pentru că nu au reuşit să ducă la bun sfârşit proiectele, banii au fost redirecţionaţi şi aşa i-am putut accesa. Este foarte greu de dus un astfel de proiect, dar dacă ne gândim câte şcoli s-au desfiinţat pe la sate şi ce nevoie există, atunci nu avem de ales decât să investim. Trebuie să construim campusuri şcolare în mediul rural, poate nu de dimensiuni atât de mari, să fie mai mici, dar mai dese. Să fie o singură cheltuială de încălzire, de apă, de curent etc.“, a mai spus Mariana Gâju.
În prezent, autorităţile din România poartă negocieri cu oficialii europeni pentru crearea programelor de finanţare pentru cel de-al treilea exerciţiu financiar de la aderarea României la UE, care se va desfăşura în perioada 2020- 2027. „Proiectele care susţin atât infrastructură educaţională, cât şi serviciile educaţionale sunt extrem de importante într-o ţară în care deşi 51% din copiii şcolarizaţi sunt în rural, nu se vorbeşte de astfel de investiţii în rural”, a spus Mihaela Nabăr, directorul naţional al Fundaţiei World Vision România, organizaţie care sprijină, prin programele sale, reducerea abandonului şcolar şi menţinerea în educaţie a celor mai vulnerabili copii din mediul rural. În acelaşi timp, a adăugat ea, o astfel de abordare duce la bunăstarea comunităţii şi nu doar la creşterea gradului de educaţie al copiilor, permiţându-se direct, crearea unui ''continuum de servicii în comunitate'' care să permită scoaterea din sărăcie şi asistare a zonelor rurale.
„Mai mult, crearea de campusuri şcolare în comunităţile rural ar susţine direct drepturile şi interesul superior al copilului, care nu va mai fi expus riscului de abuz în momentul în care părăseşte familia pentru a merge la şcoală în urban. În acest fel, şcoala va deveni «inima comunităţii»', iar educaţia nu va mai reprezenta un risc pentru copilul şi tânărul din rural“, a mai spus Mihaela Nabăr. Ea a mai subliniat faptul că rata de repetare a clasei în ciclul primar este dublă în rural fata de urban (3,3% în rural faţă de 1,7% în urban), iar infrastructura este învechită, neadecvată şi neadaptată nevoilor copiilor, având în vedere că 38% dintre şcolile din rural au toaletele în afara clădirii. Totuşi, cea mai mare problemă a şcolilor din mediul rural este calitatea profesorilor, crede Ruxandra Mercea, directorul executiv al Transylvania College din Cluj, una dintre cele mai mari şcoli private de pe plan local. A doua este legată de resursele profesorilor, urmate de spaţiul în care se desfăşoară educaţia şi infrastructura din zonă, însă acestea se pot rezolva inclusiv prin proiecte cu finanţare europeană. Care ar fi condiţiile necesare pentru ca în următorii ani să demareze construcţia, de exemplu, a 200 de capusuri asemănătoare celui din Cumpăna?
„Să aibă o administraţie locală care să depună proiecte şi directori care să îşi asume implementarea proiectelor respective. Spre exemplu, s-au construit atâtea săli de sport, iar acum multe sunt în derivă şi pentru că directorul nu a avut nici capacitatea de a întreţine un astfel de spaţiu, nici viziunea - ce faci cu spaţiul acela“, a mai spus Ruxandra Mercea, care administează o instituţie care şcolarizează 630 de elevi la toate ciclurile de învăţământ preuniversitar.
Dezvoltarea profesorilor contează, spune ea, mai mult decât mediul fizic în care învaţă elevii, pentru că ce se întâmplă în şcoală este mai important şi poate contribui la reducerea abandonului şcolar.
”Dacă ridici o altă clădire, dar pui în ea aceiaşi profesori, nu se schimbă nimic în cazul în care copiii nu au un adult căruia să-i pese. Pentru că dacă acelui adult i-ar păsa, ar face mai multe pentru a preveni abandonul, de exemplu ar merge la copil acasă. Clădirea e una, dar ce se întâmplă în ea contează mai mult. Cu banii pentru 200 de campusuri schimbi toţi profesorii. Comunitatea se dezvoltă în jurul şcolii, sigur, dar nu e vorba doar de o carcasă”, a mai spus Ruxandra Mercea. Ea a adăugat că a văzut acest lucru la Transylvania College, apoi şcoala şi-a propus să ofere oportunitatea unor transformări similare şi în alte şcoli.
”De exemplu am iniţiat un proiect pe fonduri europene numit “Schimbarea în educaţie începe cu fiecare”, prin intermediul căruia sprijinim patru şcoli. Îi ajutăm să-şi dezvolte capacitatea personalului managerial şi didactic de a oferi servicii de calitate, orientate în primul rând spre nevoile elevilor. În concluzie, cred că un astfel de proiect, de construire a mai multor campusuri în zonele rurale, poate funcţiona dacă în paralel se investeşte în dezvoltarea profesorilor, asta e condiţia”, a conchis Ruxandra Mercea.
Ce a mai spus Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna din Constanţa, care a dezvoltat campusul şcolar cu finanţare europeană
♦ Dacă la început liceul a fost înfiinţat pentru profil de alimentaţie publică şi turism, de anul acesta avem în acelaşi timp un profil de electromecanică, ca să putem să îi pregătim la această clasă - pe care o realizăm în parteneriat cu Universitatea Maritimă Constanţa - pentru navele de croazieră şi navele comerciale. Fiind un liceu tânăr, fără tradiţie, nu a atras copii din comunele vecine comunei Cumpăna. Abia din 2019- 2020 an şcolar avem atraşi doi elevi, o fată şi un băiat, unul pentru clasa de turism şi unul pentru clasa de electromecanică.
♦ Avem capacitatea să şcolarizăm mai mult de 700 de elevi, ne putem duce chiar până la un număr de 850 de elevi. Campusul şcolar nu a fost prevăzut doar cu 24 de săli de clasă, cu laboratoare, cu cantină, ci şi cu internat. Internatul este de 120 de locuri, internat care are camerele cu câte 2 sau câte 3 paturi. De asemenea, internatul are prevăzut 15 garsoniere pentru pedagogi, care au condiţii foarte bune. Campusul mai are în dotare cantina, care se adresează pentru 600 de elevi, pe 2 nivele. În acelaşi timp, campusul este prevăzut cu o sală de sport modernă, dotată, dar şi cu un teren de sport în aer liber.
♦ Folosim de 3 ani de zile acest internat pentru realizarea taberelor pentru copii, tabere pentru promovarea sau răsplătirea copiilor premianţi. În funcţie de mediile obţinute, primii 7 elevi din clasă merg într-o tabără la munte. Comuna are parteneriate cu comunele sau cu oraşe de la munte, unde noi ne trimitem copiii, iar ei îşi trimit elevii cei mai buni la mare şi stau la internatul nostru. Costul de transport îl asigură părinţii.
♦ În acest campus, având spaţii generoase, am organizat în ultimii trei ani olimpiade la nivel national, cum ar fi Olimpiada de Geografie sau Olimpiada de limbă străină.
♦ De ce am vrut noi să avem acest internat, acest campus şcolar? Pentru că trebuie să ne ţinem copiii acasă. Trebuie să îi pregătim la fel de bine acasă. Nu toţi devin tittraţi, cu facultăţi. Putem să avem o şcoală profesională bună, clase profesionale bune, având în vedere că localitatea este aşezată la mijlocul distanţei între staţiunile din sudul litoralului şi staţiunea Mamaia. Vă imaginaţi că avem nevoie viitori angajaţi, atât în turism, cât şi în ceea ce priveşte activităţile portuare, maritime.
♦ Am convingerea că acest internat va fi populat de copii care vin şi din localităţile limitrofe. Au fost primii paşi, este un început. Noi nu vom conteni să avem campanii de promovare a campusului şcolar pentru atragerea elevilor din localităţile limitrofe de pe raza judeţului Constanţa.
♦ Am plasat acest campus într-o zonă nou înfiinţată în comună. Abia în acest moment pietruim şi asfaltăm drumul care merge direct la campus unde, până acum, în cei trei ani, transportul din centrul comunei până la campus şi retur era susţinut de către primăria comunei Cumpăna în baza unui contract încheiat cu o firmă de transport. Anul acesta şoseaua va fi finalizată până la finalul vacanţei, iar copiii vor putea veni cu mijloacele de transport în comun sau vor fi aduşi de părinţi cu maşina personală.
♦ Copiii petrec, în medie, 6-7 ore pe zi la şcoală. Avem laboratoare în diverse domenii, de la restaurant, cofetărie sau recepţie.
♦ Fără educaţie, suntem zero. Cum de altfel şi fără sănătate nu existăm. De aceea avem în comună realizat şi un after school realizat prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, unde vin 50 de copii din familii defavorizate, din familii cu părinţi plecaţi în străinătate. Acest after school este aer pentru noi.
♦ Comuna Cumpăna are, de asemenea, construit, cu bani din granturi norvegiene, un centru socio-educativ unde avem de asemenea 50 de locuri de cazare, destinat pe timpul vacanţelor pentru taberele de schimb de experienţă. De asemenea, avem 3 săli de sport în comună
