Unul dintre cele mai ambiţioase proiecte imobiliare alemunicipalităţii din Cluj-Napoca din ultimii 20 de ani, "CartierulTineretului", prevedea construcţia a 6.000 de locuinţe pe un terende 203 hectare, investiţia totală fiind estimată la peste ojumătate de miliard de euro.
În urmă cu cinci ani, compania Polus Real Estate, controlată deArpad Paszkany, patronul echipei de fotbal CFR Cluj, a încheiat unacord cu Primăria Clujului pentru dezvoltarea acestui proiect. Înschimbul terenului pus la dispoziţie de municipalitate,dezvoltatorul trebuia să realizeze 384 de locuinţe sociale, careurma să fie date gratuit Primăriei Cluj.
Investiţia nu a mai fost însă realizată, reprezentanţii PolusReal Estate invocând prăbuşirea pieţei imobiliare şi îngheţareacreditării pentru achiziţia de locuinţe, cu toate că anii 2006-2008pot fi consideraţi o perioadă de boom pentru afacerileimobiliare.
Cum terenul a rămas gol, iar primăria a cerut o soluţieconcretă, investitorii de la Polus Real Estate le-au propusautorităţilor din Cluj o transformare a acestui proiect dintr-unulimobiliar într-unul de energie regenerabilă.
Propunerea lui Paszkany pentru Primăria Cluj constă înrealizarea unui parc fotovoltaic uriaş, cel mai mare din România,pe terenul unde trebuia ridicate apartamentele din CartierulTineretului, iar 30% din producţia de energie a parcului să fiefolosită pentru iluminatul stradal al Clujului.
Mai mult, din economiile realizate, estimate la un milion deeuro anual, primăria ar putea construi cele 384 de locuinţe socialeavute în vedere prin proiectul "Cartierul Tineretului". ConducereaPrimăriei din Cluj spune că odată finalizată investiţia în parculfotovoltaic, municipalitatea va primi energie verde timp de 49 deani, care va alimenta şi consumul propriu al instituţiei, precum şipe cel al spitalului Clujana, dincolo de iluminatul stradal.
Noul proiect propus Primăriei Cluj prevede instalarea unuisistem de producere a energiei verzi prin intermediul panourilorsolare. Grupul de investitori americani WWS Energy Development LLC,în colaborare cu Polus Real Estate, va construi un parcfotovoltaic, iar cel puţin 3.550 MWh pe an vor fi furnizaţimunicipalităţii.
Parcul se va întinde pe 198 de hectare, iar restul terenului,respectiv 5 hectare, va fi păstrat pentru construirea locuinţelorsociale.
"Parcul fotovoltaic presupune o investiţie de câteva sute demilioane de euro. Dacă lucrurile vor decurge bine, investiţia arputea fi demarată până la finele acestui an, urmând să fiefinalizată în aproximativ un an şi jumătate", a spus Sorin Apostu,primarul municipiului Cluj-Napoca. Reprezentanţii companiei PolusReal Estate nu au făcut comentarii suplimentare despre valoareaexactă a investiţiei, capacitatea totală a parcului fotovoltaic saumodul în care urmează să fie atraşi banii pentru acest proiect.
Nici pe Dealul Lomb. Un al doilea mare proiect imobiliardin Cluj aflat în impas este Dealul Lomb, început de către companiaImpact Developer&Contractor, controlată de omul de afaceri DanIoan Popp, în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca. Municipalitateaa semnat în anul 2007 un contract de asociere cu Impact pentrurealizarea unui cartier de locuinţe pe 267 de hectare din Lomb, înacest sens fiind înfiinţată firma Lomb SA.
Conform contractului, Impact trebuia să construiască un cartierpentru minimum 20.000 de locuitori (circa 6.000 de unităţilocative), investiţie evaluată la circa 650 de milioane de euro.Primăria a pus la dispoziţie terenul, iar investitorul s-a angajatsă-l viabilizeze şi să ofere administraţiei locale 89 de hectare deteren cu utilităţi, plus 75 de locuinţe sociale, în termen de un ande la obţinerea autorizaţiei de construire. Potrivit primăriei,termenele nu au fost respectate, iar Impact a instalat pe terendoar o tabără pentru organizarea de şantier. Municipalitatea s-aocupat de drumurile de acces şi de prelungirea reţelelor de apă şicanalizare până la viitorul cartier.
Anul trecut, Impact a decis să scoată primăria din acţionariatulsocietăţii Lomb (creată în urma contractului de asociere pentru ase ocupa de construcţia cartierului), pe motiv că municipalitateanu a făcut dovada aportului la capitalul social cu terenul, aşa cumera prevăzut în contract.
Primăria Cluj a transmis anterior că nu a făcut acest demersdeoarece societatea se afla în procedură de insolvenţă, după ce învara anului trecut la Tribunalul Bucureşti a admis o cerere înacest sens din parte firmei Romconstruct Ploieşti, pentru o datoriede 1,3 milioane de lei.
Compania Impact a făcut recurs, termenul la Curtea de ApelBucureşti fiind stabilit pentru luna aprilie a acestui an, iar înmomentul de faţă procedura de insolvenţă este suspendată.
"Proiectul Lomb este în stand-by. Investiţiile în proiecte,documentaţii, precum şi lucrările efectuate cu scopul viabilizăriiterenului pe o suprafaţă care depăşeşte 267 hectare şi ducerii laîndeplinire a acestui proiect sunt însă o zestre indisolubil legatăde terenul din Dealul Lomb", spune omul de afaceri Dan Ioan Popp,principalul acţionar al Impact.
El afirmă că au fost realizate până în prezent lucrări deinfrastructură pentru acel teren, precum şi "reţele electrice demedie tensiune care sunt în acest moment operabile şi pot fi dateîn exploatare în orice moment".
Cu toate acestea, la începutul anului, municipalitatea Cluj seafla în procese cu Impact pentru acest proiect, dar primarul şi-amanifestat intenţia de a renunţa la acţiunile pe rol intentatecompaniei Impact.
"Considerăm că nu are rost să ne judecăm cu o companie care înprezent este în insolvenţă. Aşteptăm să vedem cum o să decurgălucrurile în perioada următoare pentru a lua o decizie. Suntîncrezător în şansele de realizare a acestui proiect, chiar dacă sevor căuta noi soluţii. Exclud varianta unei reconversii a acestuiproiect dintr-unul imobiliar într-unul de energie regenerabilă, lafel cum s-a întâmplat cu Cartierul Tineretului, fiindcă municipiulCluj-Napoca are nevoie de noi locuinţe", a declarat Sorin Apostu,primarul Clujului.
În aceste condiţii, are acest proiect şanse de realizare? "Noiam prezentat în ultimele patru luni Primăriei şi Consiliului Localvariante de dezvoltare a proiectului, având o abordare realistă încontextul economic actual. Oficialii din primărie, consilierii,specialiştii asociaţi cunosc faptul că terenul prezintă uneleparticularităţi (pante destul de abrupte, izvoare subterane,fenomene de eroziune a solului accentuate pe porţiuni largi) şi cao consecinţă ştiu căacest patrimoniuimobiliar important poate fiutilizat în urma continuării viabilizarii «inteligente», carepresupune un mare efort de creativitate inginerească, astfel încâtcosturile să fie acceptabile, iar utilităţile să continue să fiedezvoltate organic şi integrat. Vestea buna este că acest efort afost făcut de către echipa de proiect Lomb şi deci există soluţie",spune Popp.
Investitorul, care a realizat unul dintre cele mai mari proiectecu locuinţe din Bucureşti - Greenfield Băneasa - spune că ar fi deneconceput ca terenul din Lomb să aibă o altă destinaţie decât unaimobiliară.
"Ar fi păcat ca acestui teren să i se dea întrebuinţăriindustriale sau chiar agricole. Oraşul trebuie să crească pentruoamenii săi, iar acest lucru nu poate fi făcut decât organic.Industria are locul ei, dar în niciun caz în oraş. Imaginaţi-vă cumar fi ca în centrul istoric al Clujului să ridicaţi privirea şi săvedeţi instalaţii industriale, turnuri de răcire, turbine de vântsau panouri fotovoltaice pe Dealul Lombului".
Mallul Akademia, expirat. Un alt proiectîn impas este Akademia Center, investiţie anunţată de companiaNisco Invest, controlată de omul de afaceri clujean Dan CălinNistor. Akademia Center se dorea a fi cel de-al treilea proiect despaţii comerciale de pe piaţa clujeană, în condiţiile în careprimele două proiecte - Iulius Mall şi Polus Center - au fostfinalizate în 2007.
Investiţia totală în dezvoltarea proiectului Akademia Center afost estimată la aproximativ 30 mil. euro. Proiectul prevederealizarea unei construcţii pe o suprafaţă totală de 41.000 demetri pătraţi, care să includă pe lângă spaţiile de retail, cele deservicii sau de birouri clasa A şi spaţii medicale amplasate laniveluri superioare.
Mallul trebuia construit pe un teren din curtea Spitalului dePneumoftiziologie Cluj concesionat pe o perioadă de 49 de ani de laConsiliul Judeţean Cluj-Napoca. În prezent, continuarea lucrărilorla Akademia Center este incertă, în condiţiile în care consiliuljudeţean intenţionează să rezilieze contractul cu Nisco Invest,invocând nerespectarea angajamentului contractual.
"Societatea Nisco Invest nu şi-a mai plătit redevenţa de luni dezile şi nici nu a mai continuat lucrările, aşa cum s-a angajat anultrecut. Termenul pe care CJ l-a acordat Nisco Invest pentrureluarea lucrărilor la Akademia Center a expirat. Ca atare, nu maiexistă nicio soluţie decât să reziliem acest contract, să nerecuperăm banii, iar apoi să găsim o nouă soluţie pentruvalorificarea acestui teren", a spus Alin Tişe, preşedinteleConsiliul Judeţean Cluj-Napoca.
De cealaltă parte, proprietarul Nisco Invest, Dan Călin Nistor,spune că Akademia Center nu a primit niciun sprijin de la CJ Clujîn această perioadă de criză, în condiţiile în care lucrărilerealizate până în prezent la acest proiect se ridică la 5 mil.euro, sumă la care se adaugă şi redevenţa de sute de mii de euroachitată Consiliului Judeţean Cluj. Conducerea Nisco Investaşteaptă în prezent o înştiinţare oficială din partea CJ Cluj înlegătură cu rezilierea acestui contract, înainte de a lua o decizieprivind investiţia Akademia Center.
AkademiaCenter
- investiţie estimată la 30 mil. euro;
- dezvoltator compania Nisco Invest;
- suprafaţa totală a construcţiei: 41.000 mp;
- teren concesionat de la CJ Cluj pentru 49 de ani;
- în prezent se intenţionează rezilierea contractului dintre CJCluj şi Nisco Invest.
DealulLomb
- investiţie estimată la 650 mil. euro;
- 6.000 de locuinţe construite;
- suprafaţa 267 de hectare;
- în 2007 s-a încheiat un parteneriat între Primăria Cluj şiImpact Developer & Contractor;
- Impact spune că proiectul este "în stand-by", dar sunt soluţiipentru continuarea investiţiei.
CartierulTineretului
- investiţie estimată la 510 mil. euro;
- 6.000 de locuinţe construite;
- suprafaţa 203 hectare;
- în 2006 s-a încheiat un parteneriat între Primăria Cluj şiPolus Real Estate
- în prezent se încearcă reconversia proiectului într-un parcfotovoltaic.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
