Maturizarea pietei de fier vechi din ultimii ani, respectiv acapararea majoritatii fostelor rematuri de stat de catre mari companii, a redus vizibil fragmentarea.
Piata apartine acum marilor grupuri de rematuri (companii construite pe structurile vechilor centre judetene de recuperare materiale), cu cifre de afaceri de peste 100 mil. euro, jucatorii mici sau chiar mijlocii fiind amenintati cu extinctia.
Dupa multi ani in care piata de fier vechi a stat intr-un con de umbra, marile grupuri incep sa iasa la lumina, prezentand o piata matura, condusa autoritar de cateva grupuri puternice de rematuri. Jucatorii care fac piata sunt grupurile Remat Calarasi, Romrecycling, Rematholding, Remat Brasov si Rematinvest.
Acapararea pietei de fier vechi de catre aceste grupuri echivaleaza cu acapararea contractelor de pe piata, fie la cumparare, fie la vanzare. Jucatorii mici sau mijlocii care inca nu fac parte dintr-un grup au ca variante alternative achizitia de catre o companie mai mare sau mentinerea afacerilor la un nivel redus, fara mari sperante de crestere, in cazul in care nu dau faliment.
"Consider ca piata de colectare a deseurilor metalice s-a maturizat in ultima perioada, marile grupuri asigurandu-si pozitii bune pe piata de profil. Unul dintre efectele acestei maturizari ar putea fi disparitia companiilor mai mici, fie prin achizitionarea de catre altele mai mari, fie prin intrarea in stare de faliment", a declarat Bogdan Popoiu, director general al grupului Romrecycling Romania, care apartine grupului francez de reciclare Ecore.
Cifra de afaceri din 2006 a grupului Romrecycling, care contine companiile Romrecycling, Remat Sibiu si Remayer, a fost de 161,5 milioane de euro, locomotiva fiind compania care da numele grupului, cu afaceri de 123,4 milioane de euro anul trecut.
Evolutia afacerilor companiei a fost deosebit de buna in 2006, Romrecycling incheind anul trecut cu o cifra de afaceri de peste 120 mil. euro si un profit net de 176.000 euro, dupa ce in anul precedent rulajul a fost de circa 54 mil euro, cu pierderi nete de peste 1,5 mil. euro. Cresterea nivelului afacerilor din 2006 fata de 2005 a fost astfel de peste 220%, conform datelor in lei prezente pe site-ul Ministerului de Finante, calculate la paritatea medie anuala leu/euro anuntata de BNR pentru anul respectiv.
Pentru anul in curs, Bogdan Popoiu a precizat doar ca la zece luni a fost atins nivelul cifrei de afaceri aferente anului precedent.
Aderarea la UE a adus transparenta pietei
Un alt motiv care a dus la maturizarea pietei a fost si aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ceea ce a dus la mai multa transparenta pe piata de profil, incurajand jucatorii prezenti sa investeasca masiv in dezvoltarea afacerilor, mediul devenind propice dezvoltarii la vedere.
"Cred ca aderarea la UE va aduce mai multa vizibilitate pe aceasta piata, considerata, uneori pe nedrept, lipsita de transparenta", spune Popoiu.
Bugetul de investitii al acestor grupuri, daca se ia exemplul grupurilor Romrecycling si Rematholding, are doua mari capitole. Primul este legat de sporirea capacitatii de colectare, deci cantitativ, prin deschiderea de noi puncte de lucru sau prin achizitionarea unor companii mai mici. Al doilea capitol, cel calitativ, este legat de cumpararea de utilaje de prelucrare a materiei prime, cum ar fi statiile de sortare sau schrederele (care maruntesc metalele la anumite dimensiuni), marfa prelucrata avand un pret mai mare la vanzare.
Dupa ce la sfarsitul anilor '90 investitorii, de cele mai multe ori straini, au dus campanii agresive de achizitionare a fostelor rematuri de stat, de obicei fiind vorba despre necesitatea preluarii unei infrastructuri de baza, adica un teren mare si cateva hale industriale, in ultimii ani vanatoarea de rematuri libere si-a pierdut din intensitate. Piata a devenit matura si competitiva abia in ultimii ani, cand marile grupuri s-au orientat spre cresterea organica, pompand bani in cumpararea de utilaje performante.
Un alt plus pentru piata este revitalizarea cererii de fier vechi de catre industria siderurgica incurajata de preluarea unor importante centre de profil de catre investitori straini, care maresc treptat productia ridicand nivelul cererii de deseuri metalice.
Prioritatea Romrecycling, extinderea organica
Strategia de dezvoltare a grupului de colectare si revalorificare a deseurilor metalice Romrecycling este de a-si deschide noi puncte de lucru la nivel national in viitorul apropiat, in special in partea de sud a tarii. Noile puncte de lucru vor asigura o mai buna acoperire a pietei, lista unor potentiale tinte de achizitii fiind foarte scurta, unele dintre acestea fiind nerentabile.
"Politica de dezvoltare este una flexibila. Am incercat si pe partea de achizitii, cumparand Remat Sibiu in 2004, dar si cresterea organica, iar in momentul actual ne concentram pe deschiderea de noi centre de colectare si capacitati de stocare", explica Popoiu, 35 de ani, director general al grupului de la inceputul anului trecut. El a adaugat ca extinderea va fi prin investitii de tip greenfield, ele dovedindu-se mai avantajoase financiar decat preluarea unui fost centru de colectare si aducerea lui la standarde ridicate de performanta.
La inceputul acestui an Romrecycling a deschis un punct de lucru la Brasov, cu o suprafata de circa 12.000 de metri patrati, investitia fiind de aproximativ 1,3 milioane de euro. Luna aceasta grupul va mai deschide un punct de lucru in apropierea Bucurestiului, in urma unei investitii de un milion si jumatate de euro. Campania de extindere nu se va opri insa aici.
Compania si-a planificat deja pentru anul viitor deschiderea de noi unitati de colectare. "La inceputul lui 2008 intentionam sa mai deschidem alte trei puncte de lucru, in partea de sud a tarii, pentru a ne consolida si extinde afacerile din aceasta regiune", declara directorul Romrecycling. Cheltuielile legate de aceasta extindere vor fi de circa 1,3-1,5 milioane de euro pentru fiecare nou centru in parte.
Clientii principali ai grupului sunt marile centre siderurgice, in functie de contractele semnate sau de apropierea geografica, cum ar fi combinatul de la Targoviste, Donasid Calarasi sau Ductil Otelul Rosu.
Se pregatesc pentru noi piete
Desi prezenti pe aceeasi piata, fiecare mare grup isi adapteaza propriul model de business atat la cerintele consumatorilor, cat si la propriile resurse de dezvoltare. Romrecycling, de exemplu, exporta 30% din totalul de metale feroase colectate, cele mai importante destinatii fiind, in ordinea ponderii cantitative, Grecia, Turcia, Bulgaria si Spania. In acelasi timp, pe partea de metale neferoase, care reprezinta, cantitativ, 40% din totalul stocului livrat pe piata de metale, exportul este din nou o solutie viabila, circa 60% din totalul de neferoase colectate la nivel de grup fiind vandut peste granita, in special in China si India.
"Momentan raportul calitativ al afacerilor noastre cu metale feroase si neferoase este de 60% la 40%, observandu-se insa o tendinta de egalare a ponderilor", estimeaza directorul general al grupului.
Viitorul pietei pare a fi unul bun. Cresterea cererii de pe piata de profil, la care se adauga deschiderea de noi piete, cum ar fi colectarea si reciclarea echipamentelor electronice uzate (din sectorul de IT), ar putea revitaliza concurenta dintre jucatori. Pe aceasta piata, deschisa de aderarea la UE si de normele europene de reciclare, ar putea opera cu succes mai ales rematurile care sunt specializate sau au o pondere importanta a afacerilor pe piata de neferoase.
"Pe viitor ne-am propus extinderea operatiunilor si pe alte segmente de reciclare, nu numai pe metale, in functie de oportunitati si de dinamica pietei", explica Bogdan Popoiu, director general al grupului Romrecycling.
Alte piete importante care incep sa prinda contur pe segmentul de reciclare sunt colectarea si sortarea produselor din mase plastice, mai ales a PET-urilor, a sticlei si a hartiei. Problema in cazul lor este ca inca nu este asigurata cererea.
Altfel spus, daca in cazul fierului vechi cererea ar putea egala sau chiar depasi la un moment dat oferta pietei, piata reciclarii de sticla sau de mase plastice nu se dezvolta pentru ca sunt prea putine companii care sa transforme aceste deseuri in produse vandabile.
Problemele legate de forta de munca nu au ocolit nici aceasta piata. "La fel ca si in cazul altor sectoare economice, lipsa unei forte de munca bine calificata este o problema si pe piata noastra. Am angajat de exemplu absolventi de facultate, pentru a avea posibilitatea sa-i crestem", spune Popoiu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
