Business Construct

Legea bulinei roşii a dat peste cap activitatea proprietarilor de pe Calea Victoriei, Unirii şi Magheru

Legea bulinei roşii a dat peste cap activitatea...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

22.03.2016, 18:30 3282

Bulevardele Unirii, Ma­ghe­ru şi Victoriei, trei dintre arterele emble­ma­tice ale Bucureştiului, riscă să-şi piardă renumele de zone de shopping după ce legea bulinei roşii a dus la desfiinţarea a numeroase spaţii cu destinaţii comerciale.

Traficul pietonal nefavorabil, pre­cum şi oferta variată din partea mallu­ri­lor sunt alte cauze care ar putea duce la „pră­fuirea“ acestor zone, considerate când­va bulevarde reprezentative pentru Capitală. „În ultima vreme, gradul de ocupare în zonele Unirii, Magheru, Victoriei este foarte mic, ca urmare a înăspririi legislaţiei, astfel că proprietarii vor variante mai sigure şi mai confor­tabile. În plus, nici traficul pietonal nu le avan­tajează, iar mallurile au o ofertă mare, care se conturează ca o alter­na­ti­vă“, spune Luiza Moraru, head of retail & asset services în cadrul com­paniei de consultanţă imobiliară CBRE.

 

Goniţi de pe Calea Victoriei

Calea Victoriei se înscrie pe linia declinului ca urmare a intrării în vigoare, la sfârşitul anului trecut, a legii care interzice funcţionarea spaţiilor comerciale în clădirile cu bulină roşie. Numai în primele zile de la promulgare, câteva zeci de spaţii comerciale s-au închis pe această arteră şi pe străzile adiacente, printre businessurile care au tras obloanele numărându-se maga­zi­ne­le Lancel, Comart şi Furla, cafeneaua 5 to Go şi ciocolateria Debauve et Gallais.

„În mare parte, spaţiile din aceste zo­ne (Unirii, Magheru, Victoriei – n. red.) sunt ocupate de chiriaşii fashion, în spe­cial branduri internaţionale. În adi­acent, cel puţin pe Calea Victoriei, am observat o dinamică a operatorilor din zo­na de restaurante, baruri, cafenele, pen­tru care va exista o cerere mare în vi­itor“, spune Laura Dumea-Bencze, head of research în cadrul CBRE România. Ca­lea Victoriei a fost şi a rămas de-a lun­gul timpului una dintre cele mai cu­nos­cute artere de shopping din România, atrăgând în special clienţi din industria de lux, fie din modă, fie din sectorul de bijuterii. Alături de ei s-au dezvoltat însă şi businessuri mai mici, cafenele, agenţii de turism sau imo­biliare. Businessul total al comercianţilor din zona Calea Victoriei (atât de pe artera comercială, cât şi de pe străzile din jur) este de

10-15 mil. euro cumulat, potrivit estimărilor ZF. Cifrele nu includ şi rezul­tatele hotelurilor din zonă. Georgiana Palaz, deţinătoarea francizei Lancel, este unul dintre comercianţii care au fost somaţi, în noiembrie, să părăsească spaţiul de pe Calea Victoriei în 24 de ore. Între timp, şi-a mutat magazinul în mallul Băneasa Shopping City şi spune că s-ar putea ca rezultatele financiare de acolo să fie chiar mai bune decât cele înregistrate pe Calea Victoriei.

„Nu am reuşit să recuperez in­ves­tiţia iniţială de pe Victoriei, pentru că ne-a fost luată autorizaţia de funcţionare, deşi se ştia încă de când ne-am mutat (ea şi alţi comercianţi din zonă - n. red.) că acele clădiri prezintă risc seismic. Mutarea a afectat şi alţi co­mer­cianţi din zonă. Artera fusese ori­cum afectată după ce au fost introduse pistele pentru biciclete, pentru că nu se poate să opreşti maşina nici măcar un minut fără să încurci traficul şi nici nu există locuri de parcare“, spune antreprenoarea Georgiana Palaz.

„Pe Magheru este vizibilă o scădere a gradului de ocupare, nu se mai încadrează în categoria bulevardelor care să atragă interesul. Calea Victoriei s-a scindat ca pol de atractivitate, astfel că doar în zona Radisson, mergând spre Piaţa Amzei, şi în zona Centrului Vechi mai există interes, pentru că acolo s-a creat deja un pol comercial. În ceea ce priveşte Bulevardul Unirii, acesta nu este deocamdată un pol comercial stradal de foarte mare interes, dar are potenţial, pentru că aici sunt cele mai multe spaţii de calitate atât ca suprafaţă, cât şi ca aspect“, adaugă Laura Dumea-Bencze.

Ca nivel al chiriilor, acesta este de aproximativ 60 de euro/metru pătrat la închiriere la spaţiile poziţionate stradal, doar Bulevardul Unirii având valori mai scăzute, de maximum 35-40 de euro/metru pătrat.

 

„Golurile“ din zona Unirii

Mirajul Bulevardului Unirii nu e de ajuns să-i convingă pe investitori să deschidă magazine într-o zonă centrală. Un exemplu relevant în acest sens este spaţiul fostei reprezentanţe Daewoo în Bucureşti, situat pe acest bulevard, lângă magazinul retailerului de echipamente foto-video F64. Spaţiul, de aproape o mie de metri pătraţi, stă gol de câţiva ani, nici siglele brandului auto nefiind încă demontate de pe faţada clădirii. Chiria lunară solicitată pentru acesta este de 8.800 de euro pe lună.

În schimb, zona a devenit atractivă pentru retailerii care caută spaţii comerciale, după ce firmele au fost obligate să evacueze clădirile cu risc seismic ridicat. Proprietarii s-au orientat, în principal, către tronsonul dintre Piaţa Unirii şi Piaţa Alba Iulia.

Primăria Capitalei a lansat în vara anului 2014 în dezbatere publică planul de a transforma Bulevardul Unirii, tronsonul dintre Piaţa Unirii şi Palatul Parlamentului, în zonă de promenadă, aşa cum se întâmplă în marile oraşe europene, transformare ce vizează reducerea traficului rutier şi creşterea spaţiilor verzi.

Obiectivele primăriei pentru Bulevardul Unirii vizează inclusiv renunţarea la 30% din circulaţia autovehiculelor în favoarea pietonilor şi a bicicletelor şi limitarea vitezei vehiculelor. Scăderea ponderii circulaţiei autovehiculelor se va face treptat, în etape, până la dedicarea acestora pentru transportul public nepoluant.

 

Bazarul de pe Magheru

Bulevardul Magheru rămâne şi el vitregit de traficul de trecători, deşi poziţia favorabilă în inima Bucureştiului i-ar fi putut oferi un avantaj fundamental în atragerea proprietarilor de spaţii comerciale. Dintre cele peste 150 de spaţii comerciale dintre Universitate şi Piaţa Romană, incluzând, astfel, şi Bulevardul Nicolae Bălcescu, niciunul nu aparţine unui mare retailer de modă, deşi aproximativ zece incinte sunt disponibile pentru închiriere. Aici s-au adunat însă patiserii, bănci, agenţii de turism, magazine de haine no name, case de schimb valutar şi sex-shopuri.

Surse din piaţă au spus, în trecut, pentru ZF, că printre cauzele care stau la baza acestei situaţii se numără lipsa locurilor de parcare şi numărul redus de treceri de pietoni raportat la lungimea bulevardului, ceea ce face anevoioasă traversarea de pe o parte pe alta a străzii. În plus, spaţiile de închiriat existente au dimensiuni destul de mici pentru nevoile unor nume mari din domeniul retail.

Astăzi, singurele nume mari de pe bulevard sunt supermarketurile Mega Image (cu concept-store-ul din locul cunoscutului magazin Eva), librăria Cărtureşti - o veterană a zonei - şi restaurantele din zona Piaţa Romană, precum McDonald’s, KFC şi Paul, cu afaceri cumulate de peste 5 milioane de euro, potrivit datelor ZF. 

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO