Business Construct

Dacă s-ar privatiza Ministerul Transporturilor?

Unele dintre cele mai mari companii de construcţii reunite în Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii au ridicat în luna septembrie a acestui an problema lipsei muncitorilor de pe şantiere, indiferent că este vorba de şantiere unde se construiesc clădiri de birouri, malluri, blocuri de locuinţe sau autostrăzi şi drumuri. Tot ei au subliniat cum legile şi licitaţiile pentru construcţia de drumuri sunt făcute nu tocmai în cel mai bun mod, astfel încât proiecte extrem de importante ajung pe mâna unor oameni care n-au asfaltat un metru de drum în România şi care nici nu au angajaţi.

În a doua parte a lunii octombrie, la Transporturi am avut parte de două evenimente majore – primul, Răzvan Cuc a fost debarcat de la conducerea ministerului după un mandat de zece luni. Probabil pentru dânsul a fost o veste foarte bună deoarece puţini au fost cei care au rezistat mai mult de un an la conducerea Transporturilor şi chiar şi mai puţini şi-au dorit acest portofoliu. De ce? Pentru că la Transporturi nimic nu a fost niciodată în grafic, cel puţin în ultimii 27 de ani. Mai mult, şi ce s-a făcut, deseori s-a făcut fără nicio logică, de la autostrada Bucureşti-Ploieşti extrem de slab circulată după cinci ani de la inaugurare, la trenurile Siemens Desiro, proiectate ca trenuri de navetişti, utilizate în România pe distanţe lungi, la amânarea la nesfârşit a unor autostrăzi extrem de importante precum Comarnic-Braşov sau Piteşti-Sibiu sau, cea mai gravă dintre probleme – lipsa unei centuri funcţionale a Bucureştiului.

A doua surpriză de la Transporturi a fost anunţarea „cu surle şi trâmbiţe“ a podului peste Dunăre de la Brăila, a centurii ocolitoare A0 de la Bucureşti ce ar trebui să reunească A1 de A2 pe sud şi faptul că se încheie termenele-limită de depunere a ofertelor pentru cele patru loturi ale drumului expres Craiova-Piteşti, drum ce trebuia construit încă de acum 10 ani.

Care este explicaţia specialiştilor? Cei din federaţie spun că documentaţia este realizată slab, studiile de fezabilitate sunt făcute din birou, iar când ajunge constructorul pe şantier, situaţia este cu totul alta. Spre exemplu, aşa au descoperit peşteri de lilieci sau faptul că în pădurile din România, cele salvate de drujbă cel puţin, există urşi. Din acest motiv, s-au depus contestaţii. Licitaţiile sunt câştigate cu preţuri mult sub nivelul pieţei de firme cu

2 angajaţi. Astfel, centura Bacăului, ce trebuia construită la nivel de autostradă de o companie turcă, a fost din nou abandonată, cu toate că discuţiile pentru ea au demarat în 2013.

Un alt bun exemplu e pasajul de la Domneşti. Pregătit din 2009, anunţat din nou cu surle şi trâmbiţe în 2013 la vizita mai-marilor statului de atunci, nici măcar anul acesta nu va fi demarat. Vorbim din nou de aproape 10 ani pierduţi, timp în care blocajele cauzate de lipsa acestuia au adunat zeci şi sute de milioane de euro pierderi, infinit mai mari decât costul acestuia.

Întrebarea este: dacă în cei 27 de ani nu s-a văzut niciun proiect dus la îndeplinire de politicienii perindaţi pe la transporturi, de ce nu este privatizat ministerul? Cu siguranţă există companii de consultanţă infinit mai pricepute în acest domeniu şi oameni care chiar doresc să facă treabă, nu doar să ocupe un scaun pentru mandate de câteva luni. 

Bogdan Alecu este Editor Business Construct

bogdan.alecu@zf.ro

AFACERI DE LA ZERO
Linkuri utile

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.