Cifrele arată că în ultimii ani Romănia a pierdut, din cauzalipsei infrastructurii şi deblocării insuficiente de terenuripentru spaţii logistice şi capacităţi de producţie, un aport de 25de miliarde de euro la PIB, mai mult de 100.000 de noi locuri demuncă şi taxe la buget de 4 miliarde de euro.
Unde vom fi peste 10 ani? În primul răndcreşterea traficului de mărfuri la nivel european şiintercontinental ar putea genera volume de tranzit suplimentare."Ce vedem în Romănia peste 10 ani este o creştere de 50% pentrutraficul de marfă intern, de la 350 de milioane de tone la 500 mil.tone anual, şi va trebui să ne descurcăm cu asta. Pentru că suntemîn competiţie cu Germania, Olanda, Spania ( ţări cu porturi cegenerază trafic de zeci de milioane de tone de marfă anual -n.red.), vorbind de infrastructură, spaţii, locaţii, şi multecompanii au încă o percepţie rea despre Romănia, sugerăm Guvernuluisă lucreze la aceste capitole", a declarat Robin Martens, directorgeneral al Archicom.
El a adăugat că în 2010 volumul mărfurilor transportate înRomănia va ajunge la 350 de milioane de tone din care 70% trec prinspaţii logistice din jurul Bucureştiului iar la nivel naţional nuexistă foarte multe reţele logistice bine puse la punct.
În 2010 valoarea pieţei de logistică, conform datelor Archicom,va ajunge la un total de circa 25 de milioane de euro, considerăndcinci zone relevante la nivel naţional. Capitala reprezintă 8,8milioane de euro din totalul pieţei, în timp ce zona de vest (Arad,Timişoara) va realiza 6,2 mil. euro, Transilvania 5,8 mil. euro,iar portul Constanţa, un nod de trafic important, acumulează doar4,6 mil. euro.
"Construiţisate logistice". "Acum şi Polonia, Franţa, Spania încearcăsă găsească soluţii pentru probleme similare ca şi Romănia:diversificarea, intermodalitatea şi combinarea producţiei cucomerţul şi logistica în "freight villages" (sate logistice). Avemnevoie acum de astfel de orăşele în Timişoara, Ploieşti, Piteşti,Constanţa, Cluj, Oradea", a spus Martens.
Majoritatea companiilor de transport şi logistică cu activităţiîn Romănia au construit baze şi platforme logistice în principalelepoluri industriale, de producţie şi export ale ţării. InternaţionalLazăr are o platformă logistică lăngă Piteşti, spaţiile dedepozitare din portul maritim Constanţa Sud sunt în dezvoltare, iardezvoltatorul Alinso se află în prima etapă de construcţie a unuiparc logistic în Ploieşti, cu o suprafaţă totală de 250 dehectare.
Cea mai mare parte a stocului de spaţii logistice este însăconcentrată în Bucureşti, unde există o suprafaţă de 900.000 mp,iar dezvoltatorii şi integratorii logistici continuă, într-un ritmmai redus decăt în anii anteriori, să lanseze proiecte în aceastăzonă. Transportatorul Gebruder Weiss dezvoltă în continuareplatforma de la Bolintin Deal şi a lansat şi al doilea proiect, înSibiu, iar francezii de la FM Logistic lucrează pentru finalizareaprimei părţi din proiectul din Petreşti, Dămboviţa.
Spaţii noi de 150.000 mp. Volumul de spaţiilivrate a început să scadă puternic din ultimul trimestru al anuluitrecut, cănd au fost daţi în folosinţă 33.000 mp, în scădere cu 90%faţă de acelaşi interval din 2008, iar în 2010, din datelecentralizate de compania de consultanţă King Sturge se observă căcererea se rezumă la suprafeţe mici de căteva mii de metripătraţi.
"Partea bună acum este că mai există foarte puţine dezvoltărispeculative. Volumul total de noi spaţii din acest an va merge pănăla 150.000 de metri pătraţi, din care 20.000 de metri pătraţi suntîn Ploieşti", a declarat Irina Iliescu, consultant al KingSturge.
În timp ce noile dezvoltări se reduc, iar construcţiile serealizează doar în urma unui contract de angajare, rata ocupării sereduce treptat, în urma redimensionării businessurilor chiriaşilorsau prin adaptarea fluxurilor operaţionale, care necesită acum maipuţin spaţiu. Astfel, dezvoltatorii întămpină acum o creştere aratei de neocupare de 14%, de la 12% în 2009.
"Anul trecut pe vremea asta eram cam în depresie pentru că nu seîntămpla nimic. Şi chiriaşii şi dezvoltatorii au devenit precauţi,iar fondurile limitate. Cei mai mari actori (chiriaşi - n.red.)rămăn în continuare retailerii, dar sperăm că şi producătoriiindustriali vor mai creşte în perioada următoare", a spusIliescu.
Transformarea pieţei a determinat şi o reducere a chiriilorpentru spaţii industriale, care s-au redus cu pănă la 10%, de la4,5 - 5 euro/mp la 4 - 4,25 euro/mp.
Consultanţii şi dezvoltatorii arată că în ciuda reducerii noilordezvoltări sau a limitării lor pentru moment din cauza unei cererimai mici, Romănia rămăne o destinaţie importantă pentru noiinvestiţii, chiar dacă stadiul şi extinderea infrastructurii suntla un nivel subdezvoltat.
Principalele criterii analizate pentru stabilirea atractivităţiiinvestiţionale sunt impozitul pe profit de 16% în prezent pentruRomănia, faţă de Germania (30-33%), Cehia (20%) sau Ungaria (19%),sau TVA-ul, care în Germania ajunge la 25%, în Cehia la 20% iar înUngaria este la acelaşi nivel cu Romănia (19%).
Pănă la momentul revenirii cererii de noi spaţii industriale şilogistice dezvoltatorii conservă însă estimările şi demareazăproiecte noi doar la cerere, care pănă acum se rezumă la suprafeţede căteva mii de metri pătraţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
