Bragadiru, Floreşti, Dumbrăviţa - noile ispite rezidenţiale. Evadarea din jungla urbană transformă în vedete sateliţii Capitalei şi ai marilor oraşe. Dar uşor-uşor aceşti sateliţi riscă să se transforme, la rândul lor, în aglomerări sufocante

Floreşti (Cluj): 1.330 de locuinţe finalizate în 2017, ceea ce înseam­nă nu mai puţin de 15% din fondul total de locuinţe al localităţii. Acesta este rodul exodului locui­torilor din Cluj-Napoca, exasperaţi de jungla urbană. Dar Floreştiul riscă, în acest ritm, să devină el însuşi o junglă.

Peste o mie de locuinţe au fost finalizate anul trecut în fiecare dintre localităţile Bragadiru (lângă Bucureşti), Floreşti (lângă Cluj-Napoca), Dumbrăviţa (lângă Timi­şoa­ra), Năvodari (lângă Con­stan­ţa).

Cele cinci localităţi au împreună peste 6.000 de locuinţe noi, adică aproximativ 10% din tot ce s-a construit nou în România anul trecut pe segmentul rezidenţial. În alte localităţi, cum ar fi Ciurea (lângă Iaşi), sute de noi locuinţe se ridică anual.

„Bragadiru s-a integrat în Bucureşti, dacă ne uităm pe hartă îl putem considera parte a Capitalei. La fel şi Floreşti de lângă Cluj-Napoca. Lângă Bucureşti, toate localităţile limitrofe pot avea o dezvoltare similară, cu precădere cele din nord şi din vest“, spune Gabriel Voicu, directorul diviziei New Homes din cadrul Coldwell Banker România.

Extinderea rezidenţială a venit şi în contextul în care a crescut cererea de locuinţe pe segmentul mass-market, adică locuinţe accesibile ca preţ, criteriu care face ca amplasarea acestora să nu fie chiar în centrul oraşelor. Astfel, dezvoltatorii imobiliari s-au orientat către zonele de periferie şi chiar către localităţile adiacente marilor oraşe reşedinţă de judeţ şi au contribuit la crearea unor zone metropolitane.

Dezvoltarea de pe plan local urmează mo­delul altor pieţe europene sau chiar glo­bale, unde marile capitale „au înghiţit“ loca­lită­ţile limitrofe, creând adevă­rate metropole.

Spre exemplu, zona metropoli­tană a Parisului depăşeşte 12 mil. locuitori, iar cea a Londrei sare de 14 mil. locuitori.

„În Dumbrăviţa (localitate de lângă Timişoara - n. red.), cele mai mul­te locuinţe nou construite sunt ca­se. Oamenii au plecat din centrul ora­şelor, şi-au vândut locuinţele sau le-au închiriat, iar ei s-au mutat la case în locali­tă­ţile apropiate. Aşa se justifică dezvoltarea pu­ternică a acestora din punct de vedere rezi­denţial“, spune Bogdan Drig, arhitect din Arad.