Business Construct

Autostrada Comarnic-Braşov ajunge o Fata Morgana. Se va mai face vreodată? Proiectul tronsonului Comarnic - Braşov din autostrada A3, declarat în CSAT „de interes naţional“, a eşuat de 4 ori în ultimii 16 ani

Autostrada Comarnic-Braşov ajunge o Fata Morgana. Se va...

Autor: Răzvan Botea

20.01.2020, 19:45 1058

La mai bine de 17 ani de la prima iniţiativă de a construi tron­sonul Comarnic - Braşov şi autostrada A3 Transil­vania, proiectul a rămas în acelaşi stadiu ca în 2003. Între timp, distanţa de 60 de kilometri între Braşov şi Comarnic este străbătută de şoferi, în zilele aglomerate, în mai bine de 3 ore.

Prima iniţiativă a aparţinut guvernului Năstase, în 2004, când a fost semnat contractul cu francezii de la Vinci contractul pentru construirea celor 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal. Ar fi urmat ca în următorii patru ani să fie finalizate lucrările, însă ministerele Justiţiei şi Finanţelor nu au avizat încheierea contractelor.

În 2007 se modifică legislaţia care reglementează modalitatea de încheiere a parteneriatelor public-private (PPP), iar tronsonul Comarnic - Braşov este propus spre concesiune. În ianuarie 2010, statul român a semnat un contract de concesiune pentru tronsonul Comarnic - Braşov cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Contractul pentru realizarea în concesiune a acestei autostrăzi a fost însă denunţat unilateral de consorţiul Vinci-Aktor la doar trei luni de la semnarea acestuia. Costul total al lucrărilor de proiectare şi construcţie ar fi fost de circa 1,6 miliarde de euro, urmând ca statul român să plătească timp de 25 de ani circa 4,8 miliarde de euro, cu partea de mentenanţă.

În februarie 2015, Victor Ponta şi ministrul transporturilor Ioan Rus erau în discuţii cu consorţiul de investitori privaţi formaţi din Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor. La un cost de 8,5 mld. euro pe o perioadă de 30 de ani, consorţiul şi-ar fi luat angajamentul ca în 4 ani să finalizeze construcţia, iar în restul de timp până la 30 de ani să se ocupe de mentenanţa autostrăzii.

În iunie 2015 statul român anulează pentru a treia oară în 10 ani procedura şi motivează că, prin alocarea fondurilor necesare construcţiei, nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).

În 2017 ministrul Răzvan Cuc semnează cu Alpenside (companie cu afaceri de 106 mil. lei, 138 de angajaţi şi pierderi de 8,8 mil. lei în 2016) contractul pentru proiecţia şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic - Braşov, adică sectorul Râşnov - Cristian, o distanţă de 6 kilometri. Lucrările ar trebui să fie gata la finalul anului acestuia, potrivit înţelegerii.

În vara lui 2019 proiectul este declarat în CSAT (Consiliul Suprem de Apărare a Ţării) de interes naţional şi premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, anunţă că tronsonul va fi construit din fonduri publice. Pentru acest proiect nu au fost alocate nici în 2019 şi nici în 2020 fonduri de la bugetul de stat.

 

Cronologia eşecurilor demarării construcţiilor pentru Comarnic-Braşov:

♦ 2004  Guvernul Năstase semnează cu francezii de la Vinci contractul pentru construirea celor 36 de kilometri de autostradă între Comarnic şi Predeal în PPP.

♦ 2007  Guvernul Tăriceanu modifică legea parteneriatului public-privat şi tronsonul Comarnic - Braşov este propus spre realizare în sistem de concesiune.

♦ 2010  Guvernul Boc semnează un contract de concesiune cu francezii de la Vinci şi grecii de la Aktor. Trei luni mai târziu, consorţiul Vinci-Aktor denunţă unilateral contractul fără a plăti penalizări.

♦ 2014  Guvernul Ponta negociază cu Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor pentru un contract de 8,5 mld. euro, urmând ca lucrările la acest tronson să se finalizeze în 4 ani.

♦ 2015  Statul anulează procedura, motivând că nu şi-ar fi putut respecta angajamentele faţă de Comisia Europeană şi FMI privind indicatorii macroeconomici (deficit bugetar şi datorie publică).

♦ 2017  Ministrul Răzvan Cuc semnează cu Alpenside contractul pentru proiecţia şi execuţia lotului 5 din autostrada Comarnic - Braşov, adică sectorul Râşnov - Cristian.

♦ 2019  Guvernul Dăncilă anunţă că reunţă la metoda parteneriatului public-privat şi declară că tronsonul Comarnic -Braşov va fi construit din fonduri publice.

♦ 2020 Ionel Dancă, şeful cancelariei premierului Orban, propune în şedinţa de guvern anularea procedurilor de contractare a investiţiilor în parteneriat public-privat, inclusiv pentru construcţia A3 Comarnic - Braşov.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO