Business Construct

Au trecut 30 de ani de la demararea lucrărilor la Casa Poporului. Cât mai valorează acum colosul din centrul Capitalei ce dezgustă şi atrage privirile în acelaşi timp?

Au trecut 30 de ani de la demararea lucrărilor la Casa...

Autor: Cristi Moga

25.06.2014, 19:39 3366

Pe 25 iunie 1984, în urmă cu exact 30 de ani, Nicolae Ceauşescu demara oficial lucrările la Casa Poporului şi bulevardul Victoria Socialismului (devenit între timp Unirii), după ce a demolat aproape jumătate din vechiul centru istoric al Capitalei pentru a-şi pune în aplicare măreţele planuri.

După ani de lucru la foc continuu, 24 din 24, a fost ridicată o clădire care domină prin dimensiuni oraşul, dar este detestată de marea majoritate a bucureştenilor care au cunoscut oraşul şi înaintea instalării regimului comunist.

Cu o suprafaţă de 330.000 de metri pătraţi, Casa Poporului, a doua cea mai mare clădire administrativă din lume, după Pentagon, contrastează perfect cu rafturile goale din magazine şi tramvaiele în care se circula în anii ’80 pe scări, cu uşile deschise. Cu toate acestea, pe măsură ce rănile “comunismului” s-au mai închis, construcţia a început să atragă un număr tot mai mare de vizitatori, străini dar şi locali.

Chiar şi aşa, la gradul actual de utilizare ca sediu al Camerei Deputaţilor, muzeu şi spaţiu pentru evenimente, o asemenea investiţie nu s-ar justifica deoarece banii nu ar putea fi recuperaţi nici într-o sută de ani.

“Casa Poporului este o construcţie unică din toate punctele de vedere – utilizare, arhitectură, specificaţii tehnice, finisaje, dimensiuni. Ca orice astfel de construcţie, nu poate avea o valoare comercială sau de tranzacţionare şi singurul mod de apreciere a valorii ei poate fi costul istoric. Sursele publice indică un cost istoric de 1,75 miliarde de dolari la nivelul anului 1989 şi 3 miliarde de euro la nivelul anului 2006”, spune Bogdan Sergentu, head of valuation department în cadrul firmei de consultanţă imobiliară DTZ Echinox.

De altfel, nici alţi consultanţi nu se aventurează să realizeze o evaluare a construcţiei în condiţiile în care multiplicarea acestui proiect este practic imposibilă, iar o vânzare este exclusă.

“Este, cu siguranţă, un cost pe care naţia românească nu ar mai putea să îl suporte astăzi, în ciuda faptului că finanţăm Catedrala Neamului”, spune alt evaluator, făcând referire la monumentul pe care Biserica Ortodoxă îl ridică în spatele Casei Poporului.

Elementele “de bază” folosite la construcţie, şi anume cimentul şi oţelul, nu ar fi atât de scumpe. Cele 5.500 de tone de ciment ar putea fi cumpărate pentru jumătate de milion de euro, în timp ce 7.000 de tone de oţel ar putea fi cumpărate pentru trei milioane de euro, ţinând cont de valorile de piaţă.

Marmura de ruşchiţa, foiţele de aur, miile de candelabre, tonele de cristaluri, mahonul şi stejarul sunt însă mai greu de evaluat, iar munca celor 20.000 de oameni ce au trudit, unii cu preţul vieţii, pe altarul unei construcţii realizate fără nicio raţiune economică ar fi imposibil de recompensat financiar.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO