Burse - Fonduri mutuale

Vigroux: România nu poate avea o piaţă mare de capital din cauza mentalităţii

29.06.2010, 23:00 37

Jean-Pierre Vigroux, managing partner al biroului local alfirmei de consultanţă şi audit Mazars, unul dintre cei maiinfluenţi consultanţi din piaţă, dă nota şase pieţei locale decapital pentru transparenţă şi este de părere că mentalitateainvestitorilor ţine departe România de a avea o piaţă dezvoltată decapital.

"Dau nota şase pentru transparenţa de care dau dovadă companiilelistate la Bursa de Valori Bucureşti. Şase este o notă de trecere,dar este sub nivelul înregistrat de alte pieţe de capital dinregiune precum Polonia sau Cehia. Terenul pe care România îl are derecuperat necesită timp şi nu cred că în următorii zece ani Româniapoate avea o piaţă mare de capital, în principal din cauzamentalităţii. Investitorii români preferă speculaţiile palpabile cuterenuri sau imobile", a spus consultantul.

Vigroux a pus bazele firmei PricewaterhouseCoopers (PwC) înRomânia în 1991 şi a condus firma timp de 13 ani, fiind astfel unuldintre expaţii care cunosc cel mai bine piaţa locală. Membru înboardul de conducere al Consiliului Investitorilor Străini înperioada 2000-2004 şi preşedinte timp de un an, Vigroux a fostimplicat şi în crearea de legi în domeniul fiscal.

În anul 2004 a plecat în Bulgaria să dezvolte afacerea PwC şi arevenit în România în 2008 pentru a prelua conducerea Mazars, ofirmă de consultanţă cu o cifră de afaceri de 3,8 mil. euro în2009, şi s-a stabilit definitiv aici.

Un obstacol care ţine pe loc dezvoltarea pieţei locale decapital este şi modul în care investitorii locali preţuiescinformaţiile financiare.

"În toate ţările vestice, lumea este obsedată de«value-creation» (n.red. crearea de valoare), strâns legată decomunicarea cu investitorii şi de furnizarea în mod transparent ainformaţiilor financiare despre companie. Românii încă nu preţuiescvaloarea informaţiilor financiare şi le trec pe plan secundar, deşiacestea trebuie să joace un rol primordial atunci când se ia odecizie de investiţie", a completat Vigroux.

El adaugă că lipsa de tranparenţă a emitenţilor listaţi la Bursade la Bucureşti, precum şi interesul scăzut al investitorilorpentru informaţii financiare au fost cauzate de modul şi momentulîn care au avut loc privatizările companiilor de stat prin listareala Bursă, cele mai multe dintre acestea având o miză politică.

"Societăţi listate precum BRD oferă suficiente informaţii şisunt transparente pentru că aceste lucruri le sunt impuse deacţionarul majoritar, la rândul său listat pe o piaţăinternaţională. Însă este prea puţin", a mai spus el.

Potrivit unui studiu realizat de Mazars despre implementareaDirectivei europene privind transparenţa, peste 40% dintrerespondenţii din România cer reguli mult mai permisive detransparenţă care să fie aplicate pieţelor alternative detranzacţionare, opunându-se extinderii normelor Directivei asupraacestei categorii de piaţă.

Transparenţa emitenţilor este o problemă de actualitate pe piaţaRASDAQ, unde sunt listate peste 1.400 de companii cu o capitalizarebursieră de 2,6 mld. euro. Nefiind listate pe o piaţă reglementatăunde emitenţii se supun unor norme clare de transparenţă în relaţiacu investitorii, societăţile de pe piaţa RASDAQ şi-au întocmitpropriile reguli de transparenţă. Astfel că în prezent existăsocietăţi listate pe RASDAQ care nu consideră necesară prezentareacătre investitori a unor rapoarte anuale de activitate, în timp cealtele publică rezultatele trimestriale, semestriale şi anuale, lafel ca şi companiile care se tranzacţionează pe piaţăreglementată.

"În România, reglementările privind criteriile de transparenţăpe care o companie trebui să le respecte sunt bune. Problema estemodul în care investitorii preţuiesc sau chiar dispreţuiescinformaţiile financiare", a conchis Vigroux.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO