Industria financiară nebancară s-a digitalizat foarte mult şi a absorbit nenumărate inovaţii, acestea fiind: serviciile financiare integrate, pieţele financiare care creează industrii noi şi comportamentul şi aşteptările consumatorilor ce se adaptează tehnologiei.
Consumatorii au experimentat tranzacţii digitale care oferă viteză şi personalizare, iar acest lucru le modelează şi aşteptările referitoare la serviciile financiare.
În loc de credite, poliţe de asigurare, sau un plan de investiţii care le îndeplineşte în general nevoile, cumpărătorii îşi doresc oferte personalizate, adaptive, flexibile, care evoluează şi furnizează rezultate specificate.
De exemplu, fonduri de investiţii „Target-date” care investesc portofoliul de active pentru a răspunde cerinţelor de capital ale investitorului la o anumită dată viitoare, cum ar fi: data pensionării, finanţarea universitară a unui copil, sau alte proiecte.
În industria asigurărilor, dezvoltarea capacităţii de stabilire a profilului asiguraţilor, şi de analiză a riscurilor deschid calea pentru o nouă generaţie de „poliţe inteligente”. Acestea ar putea fi complet personalizate şi adaptabile nevoilor în schimbare. Totodată, progresele tehnologice ar putea face accesul pe piaţă mai facil şi cu costuri mai mici pentru noii participanţi.
Încorporarea FinTech în pieţele de servicii financiare
În trecut, noii participanţi în industria serviciilor financiare aveau dificultăţi de intrare. Jucătorii deja existenţi aveau avantajele dimensiunii, bazelor de date cu clienţii, sistemelor de conformitate şi gestionare a riscurilor şi a resurselor pentru a prospera în condiţii economice nefavorabile.
Acum, companii FinTech, deseori start-up-uri, au găsit metode de a intra pe pieţe. De multe ori s-au concentrat pe o anumită tehnologie inovatoare sau procesează totul, de la plăţi mobile la asigurări, investiţii, economii, etc.
Lanţul valoric al serviciilor financiare este unul din cele mai profitabile elemente ale lor.
DLT/ Blockchain
Importanţa acordată DLT (tehnologia registrelor distribuite) şi utilizărilor sale viitoare reiese şi din faptul că Parlamentul European a aprobat o rezoluţie privind DLT, intitulată „Rezoluţia Parlamentului European referitoare la tehnologiile registrelor distribuite şi tehnologiile blockchain: consolidarea încrederii prin eliminarea intermedierii ”
În conţinutul acestei rezoluţii sunt prezentate multiplele moduri în care DLT poate fi aplicat în toate sectoarele economiei, cum ar fi financiar, medical, educaţional, industrial, sectorul public etc. şi este subliniată importanţa cercetării şi a investiţiilor în DLT.
De asemenea, se solicită Comisiei să acorde o atenţie sporită DLT şi să întreprindă iniţiative pentru educarea cetăţenilor în ceea ce priveşte tehnologia.
Tehnologia blockchain este în plină dezvoltare împreună cu digitalizarea
Un Distributed Ledger (DLT) este o bază de date care este distribuită în mod consensual şi sincronizată pe mai multe site-uri, instituţii sau geografii.
Permite tranzacţiilor să aibă „martori” publici, făcând astfel mai dificil un atac cibernetic. Participantul la fiecare nod al reţelei poate accesa înregistrările partajate în reţeaua respectivă şi poate deţine o copie identică a acesteia.
Poziţia Comisiei Europene - noile tehnologii
Comisia a prezentat, în luna septembrie 2020, un set de propuneri legislative care să însoţească strategia de digitalizare, cele mai importante dintre acestea prin prisma DLT fiind proiectul de regulament cu privire la pieţele pentru cripto-active şi proiectul de regulament pentru un regim pilot pentru infrastructuri ale pieţelor bazate pe DLT.
Prin propunerea unui regim pilot pentru infrastructurile de piaţă care doresc să experimenteze cu tranzacţionarea şi decontarea tranzacţiilor cu instrumente financiare sub formă de cripto-active, Comisia urmăreşte să ofere oportunitatea participanţilor la piaţă şi autorităţilor de reglementare să câştige experienţă în utilizarea infrastructurilor pieţelor care ar desfăşura operaţiunile de tranzacţionare/înregistrare a acţiunilor sau obligaţiunilor utilizând un registrul digital (bazate pe DLT).
Această propunere are rolul de a promova inovarea şi adoptarea tehnologiei DLT şi de a pune la dispoziţia Comisiei dovezi concrete în baza cărora să poată efectua modificări de substanţă ale cadrului legislativ.
Dezvoltarea unui ecosistem FinTech importanta pentru pieţele financiare din România
Un ecosistem FinTech este format din consumatori, instituţii financiare, start-up-uri FinTech, investitori, autorităţi de reglementare şi institutii de invatamant.
Dezvoltarea sănătoasă a unui astfel de ecosistem va avea ca rezultat o cooperare reciproc avantajoasă printre părţile interesate şi, în cele din urmă, contribuie la reducerea costurilor cu serviciile financiare, la creşterea vitezei şi la îmbunătăţirea calităţii pentru consumatori.
Crearea ecosistemelor FinTech este în special distinctă pe pieţele emergente unde serviciile financiare prezintă oportunităţi şi provocări unice.
„Tokenizarea” activelor pe DLT
Tokenizarea poate fi definită drept reprezentarea activelor tradiţionale, de exemplu instrumente financiare, garanţii sau active reale, pe DLT. Activele tokenizate păstrează structurile tradiţionale de proprietate, ceea ce nu este neapărat cazul Cripto Activelor.
Conceptul nu este cu totul nou, prima obligaţiune corporativă fiind emisă pe DLT din 2015. În 2016 şi 2017, mai multe iniţiative care au vizat îmbunătăţirea proceselor tranzacţionare bazate pe au implicat reprezentarea activelor tradiţionale pe DLT.
Tokenizarea ar putea aduce anumite beneficii pieţelor de capital, inclusiv îmbunătăţirea formării de capital, lichiditate mai mare, sau reducerea riscurilor. Cu toate acestea, nu este scutită de provocări.
Acestea includ „Trilema scalabilităţii”, adică faptul că este tehnologic imposibil de realizat simultan pentru un DLT descentralizare, securitate şi scalabilitate.
Schimbarea paradigmei referitoare la finanţare
Crowdfunding-ul este o modalitate de finanţare pentru proiecte prin intermediul unei platforme de internet, unde deţinătorii de proiecte îşi „promovează” ideile către potenţiali finanţatori, care nu sunt de obicei investitori profesionişti. Aceasta ia multe forme, care pot fi investiţii, donaţii, recompense nemonetare sau contracte de împrumut.
Finanţare sustenabilă au devenit un element cheie în UE. Investitorii arată un interes în creştere pentru aceasta, care se reflectă în expansiunea puternică a pieţei globale de obligaţiuni verzi (green bonds), a căror valoare emisă era de 236 mld. de EUR în iunie 2019.
Investiţii ESG - Responsabilitate de mediu, socială şi guvernanţă. Elemente nemonetare în selectarea investiţiilor.
Autoritatea De Supraveghere Financiară şi FinTech
ASF a pus bazele dezvoltării unei modalităţi de comunicare şi colaborare eficientă, prin care atât autoritatea, cât şi entităţile reglementate şi/sau alte societăţi interesate, să înţeleagă mai bine oportunităţile şi riscurile generate de FinTech.
FinTech Hub (facilitator de inovaţie) prin care se oferă sprijin în identificarea legislaţiei aplicabile, îndrumare privind aşteptările autorităţii şi informaţii privind procesul de obţinere a autorizaţiei, astfel susţinând dezvoltarea tehnologiilor moderne pe piaţa financiară şi în acelaşi timp menţinând încrederea şi un nivel de protecţie adecvat clienţilor.
InsureTech Hub (accelerator de inovaţie) îşi propune sprijinirea inovaţiilor tehnologice în domeniul asigurărilor şi facilitarea colaborării cu entităţile pieţei de asigurări-reasigurări în vederea schimbului de informaţii, precum şi publicarea de informaţii, recomandări punerea la dispoziţie de resurse specializate.
Încotro ne îndreptăm ?
Consumatorii accesează din ce în ce mai mult serviciile financiare digitale, din ce în ce mai mulţi participanţii dau dovadă de spirit inovator şi implementează noi tehnologii, iar toate acestea fac ca modelele de afaceri existente să se schimbe. Asigurarea unei funcţionării sigure şi fiabile a infrastructurilor digitale a căpătat mai multă importanţă, deoarece numărul persoanelor care accesează serviciile financiare online este în continuă creştere, precum şi cel al angajaţilor din sectorul financiar care lucrează de la distanţă. Pieţele financiare nebancare au fost rezilienţe pe parcursul anului 2020, pe multe segmente terminând in teritoriu pozitiv. Totuşi riscurile la nivel global încă persista, Romania fiind expusa riscului potenţial de contagiune. COVID-19 duce la o schimbare de paradigmă pentru componentele cheie ale riscurilor şi ale factorilor determinanţi, modificând profilul de risc al multor clase de active. Progresul pandemiei şi repercusiunile sale economice este in continuare ambiguu, ceea ce poate fi o provocare pentru formularea de măsuri microprudenţiale şi macroprudenţiale perfect adaptate. Totuşi, prin măsurile propuse de Autoritatea de Supraveghere Financiară, coroborat cu cele luate de toate instituţiile supravegheate, riscurile au fost diminuate, astfel încât pieţele financiare din Romania, până în acest moment, au arătat o bună rezilienţă în faţa şocului dat de pandemie”.
