Comisia Europeană a solicitat Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA) investigarea modului în care Autoritatea de Reglementare Financiară a Germaniei (BAFIN) a administrat situaţia procesatorului de plăţi Wirecard a cărui prăbuşire reflectă cea mai mare fraudă contabilă din Germania ultimilor ani.
Comisia vrea ca această investigaţie să fie încheiată până cel târziu 15 iulie 2020, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Vineri după-amiază acţiunile Wirecard se prăbuşeau cu 55% la 1,6 euro pe acţiune, adică o valoare de piaţă de 200 mil. euro a procesatorului de plăţi cu un birou şi la Bucureşti.
Săptămâna trecută, Wirecard se tranzacţiona la circa 100 euro/acţiune, pentru ca ulterior, după ce a anunţat că lipsesc 1,9 mld. euro din conturi, acţiunile să se prăbuşeasca la bursa de la Frankfurt. Pe 25 iunie 2020 Wirecard şi-a cerut insolvenţa, devenind prima companie ale cărei acţiuni intră în structura indicelui DAX şi care depune voluntar cerere de intrare în insolvenţă.
Acestea au fost suspendate de la tranzacţionare pentru a face acest anunţ, iar ulterior şedinţa a fost reluată cu o prăbuşire de 70%.
Compania de audit EY nu a reuşit ca timp de trei ani să ceară informaţii cruciale despre un cont de la o bancă din Singapore, la Wirecard a susţinut că are până la 1 mld. euro în numerar - o procedură de audit de rutină care ar fi putut descoperi marea fraudă la grupul german de plăţi, scrie Financial Times. EY, care a auditat Wirecard timp de un deceniu, este sub presiune după ce compania fintech listată la Frankfurt şi-a solicitat insolvenţa dezvăluind că, probabil, 1.9 mld. euro în numerar „nu existau”.
