Bursa românească a înregistrat miercuri o dinamică negativă a indicelui principal BET, chiar dacă până în jurul orei 16:00 pieţele europene au fost pe plus, ceea ce arată că scăderile acţiunilor listate la Bucureşti au fost determinate în prima parte a zilei de factori interni, arată datele agregate de ZF.
Ulterior, în contextul în care Wall Street a fost pe minus, ceea ce s-a transpus şi în pieţele europene, Bursa de la Bucureşti a avut a treia cea mai slabă şedinţă de tranzacţionare din 2020. Astfel indicele principal BET s-a depreciat cu 4%, iar lichiditatea de circa 70 mil. lei, uşor peste media anului dar sub cea din zilele precedente, a fost un semnal că investitorii cu ordine de vânzare au fost prezenţi într-un număr mai redus în piaţă. Pentru moment.
„Investitorii de la Bursa românească sunt în aşteptare în acest moment pentru a vedea dacă acestea sunt minimele pe care le pot atinge acţiunile sau se poate ajunge şi mai jos“, spune Alin Brendea, director general adjunct al Prime Transaction, într-o intervenţie telefonică la ZF Live.
De exemplu ieri la ora 16:00 din rândul principalelor acţiuni din prima ligă bursieră, adică cele din structura indicelui principal BET, Nuclearelectrica (SNN) înregistra cel mai abrupt declin, de 8%, iar la polul opus se poziţiona operatorul pieţei de capital, cu o creştere de 0,44%.
La închiderea şedinţei de tranzacţionare, suprapusă pentru o perioadă de timp şi cu programul de tranzacţionare de pe Wall Street, Nuclearelectrica avea minus 7%, iar FP era singura acţiune pe plus, cu doar 0,4%. „Investitorii caută drumul bursier pe termen scurt. Evident că este o căutare al cărui răspuns este greu pentru oricine să-l vadă în acest moment“, spune Alin Brendea. Bursele se luptă nu doar cu o epidemie de gripă, ci şi cu o epidemie de frică, de temere care are ca efect atingerea unor minime într-un mod accelerat, adaugă el.
Chiar dacă bursele europene au deschis pe plus şedinţa de tranzacţionare de miercuri, ca urmare a unui sentiment pozitiv de peste Ocean pe fondul măsurile de stimulare propuse de preşedintele Trump, care includ impozit de 0% pe salariu cel puţin până la finalul anului 2020, şedinţa de tranzacţionare a avut o dinamică mixtă.
Nici măcar faptul că băncile centrale sunt în centrul atenţiei, în contextul în care Banca Angliei a urmat exemplul FED de a redus dobânda de politică monetară pentru a injecta lichiditate şi a ajuta astfel la împiedicarea impactului economic, nu a contat pentru investitori.
