Leul a pierdut 3% din valoarea de la inceputul anului pana acum si 20% in ultimele sapte luni, iar Bursa 15% de la inceputul anului. BET a pierdut ieri 2,8%, iar leul aproape 1% din valoare.
Pierderile au trecut dincolo de piata financiara si afecteaza intreaga economie - distribuitorii cumpara mai scump din strainatate, transportatorii maresc tarifele, cresc ratele la creditele in valuta, iar asiguratorii au daune mai mari de platit, deci pierderi si mai mari decat pana acum.
Cursul si Bursa au inceput chiar sa se influenteze.
Semnalele negative la nivel macro, volatilitatea ridicata a cursului leu/euro si contextul extern nefavorabil au determinat una dintre cele mai rapide corectii de pe Bursa din ultimii ani.
Sapte din cele opt sedinte de tranzactionare din acest an s-au incheiat cu scaderi la nivelul indicilor bursieri, indicele BET pierzand 13,2%, in timp ce indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a prabusit cu 16,4%.
In sedinta de ieri, SIF-urile au pierdut in medie 3,8%, in timp ce actiunile lichide din componenta indicelui BET au scazut in medie cu 2,8%.
"Evolutia Bursei romanesti intra in contextul general de scadere a pietelor emergente. Investitorii straini sunt cei care stabilesc trendul pietei romanesti, iar sentimentul in randul investitorilor straini este negativ fata de pietele emergente in general si fata de piata romaneasca in particular", sustine Liviu Giugiumica, directorul general al CA IB Securities.
"Principalii factori interni care alimenteaza sentimentul negativ de pe piata de capital sunt incertitudinea cu privire la moneda nationala si fluxul de stiri negative, care includ depasirea tintei de inflatie si deficitul bugetar de 2,4% din PIB", explica Giugiumica.
Scaderile de pe Bursa au lovit in toate actiunile listate, indiferent de rezultatele financiare sau de performantele din ultimii ani. Din cele 59 de companii listate in prezent pe piata reglementata a Bursei de Valori, 54 au inregistrat scaderi fata de sfarsitul anului trecut, din care jumatate au scaderi de peste 10%.
Cele mai severe corectii le-au inregistrat actiunile Impact (IMP), care au pierdut aproape un sfert din valoare de la inceputul anului, adica 64 mil. euro, urmate de titlurile BRD, cu o scadere de 20%, ceea inseamna peste 1 miliard de euro, si SIF Muntenia (SIF4), cu o coborare de 18,2%.
Valoarea companiilor de pe Bursa, inclusiv piata RASDAQ, a scazut de la inceputul anului cu peste 5 miliarde de euro, la 26,5 miliarde de euro.
Pe piata valutara, euro a rupt ieri pragul de 3,7 lei, continuand astfel cursa rapida de apreciere inceputa saptamana trecuta. Cursul nu a mai fost la niveluri atat de ridicate din februarie 2005.
Piata si-a gasit momentan echilibrul la aceste niveluri, insa multi analisti asteapta noi cresteri ale cursului, cel putin pana la o interventie a BNR. "Piata a devenit mult mai prudenta", remarca Dragos Balaci, dealerul-sef al ABN Amro Bank.
Cresterea euro din ultimele zile a fost determinata de pariurile investitorilor financiari, care mizeaza acum pe o slabire a leului.
"Nu am vazut presiune la cumparare din partea clientilor comerciali. Tranzactiile speculative reprezinta probabil 80% din volume", comenteaza Balaci. Ieri piata a dus euro pana la un maxim de aproape 3,73 lei pentru un euro, nivel la care unii jucatori au ales sa isi marcheze profitul.
"In lipsa unei actiuni din partea BNR, nu vad niciun motiv pentru care cursul sa nu continue miscarea de crestere in zilele urmatoare", considera Otilia Ciotau, economistul-sef al Piraeus Bank. Ea se asteapta ca BNR sa incerce sa creasca atractivitatea leului printr-o majorare exceptionala a dobanzii cheie, pana la 8,5% pe an, inainte de sedinta de politica monetara programata pentru
4 februarie.
Asiguratorii, distribuitorii, fermierii, importatorii auto sau producatorii din industria alimentara isi vad calculele date peste cap. Pentru asiguratori, deprecierea leului se va traduce in cheltuieli mult mai mari, din cauza cresterii despagubirilor platite pentru asigurarile auto, in conditiile in care se vor scumpi piesele de schimb, care sunt importate.
"Impactul negativ va fi pe partea de daune, pentru ca va creste pretul pieselor de schimb, care sunt din import, iar rezultatul final va fi ca se va scumpi si ora de manopera. Cheltuielile cu daunele vor fi astfel mai mari, iar daca lucrurile vor continua asa, rezultatele asiguratorilor vor fi chiar mai proaste decat in anii trecuti", afirma Tudor Moldovan, directorul general al Generali Asigurari, unul din primii zece asiguratori de pe piata.
El spune ca perioada proasta prin care trece economia la acest inceput de an este cauzata de cresterea deficitului de cont curent si dezechilibrului dintre salarii si productivitate, precum si de problemele economiei la nivel mondial.
"Economia romaneasca nu mai este izolata, se resimt legaturile si corelatiile cu economia mondiala. De asemenea, exista un sentiment negativ din partea celor care fac sau vor sa faca business in Romania, din cauza instabilitatii legislative. Creste si deficitul de cont curent, ceea ce arata ca populatia cheltuie mult mai mult decat produce, iar toate acestea trebuie sa se reflecte undeva, in primul rand in cursul de schimb", sustine Moldovan.
Firmele de curierat au majorat deja tarifele, ca reactie la scaderea euro.
"Majoritatea contractelor pe care le avem cu companiile mari sunt in euro, astfel ca suntem afectati de deprecierea monedei nationale. Pentru prima data in patru ani de zile am marit tarifele cu circa 10% din cauza ca trebuie sa facem fata unor costuri din ce in ce mai mari, mai ales ca si barilul de petrol a crescut foarte mult. Nu stiu daca a scazut increderea investitorilor, sau ce anume a contribuit la acest lucru, poate inflatia peste asteptari. Cred ca cel putin in imobiliare cresterea este nejustificata, iar aceasta bula se va sparge", a spus Felix Patrascanu, managing director Fan Courier.
Robert Arsene, director general Agricover, care face comert cu cereale, spune ca la ora actuala pretul la produsele din import va creste. "Cei care au importat la un curs de 3,3-3,4 lei la euro trebuie sa plateasca acum 3,7 lei pe un euro. Suntem pe o piata deschisa, unde pretul international depinde atat de raportul cerere-oferta, cat si de raportul leu-dolar sau leu-euro".
Mihai Anghel, director general Cerealcom Dolj, unul dintre cei mai mari fermieri din tara, spune ca se maresc cheltuielile financiare. "Am si eu ca si majoritatea jucatorilor din agricultura imprumuturi in valuta, iar deprecierea leului ne afecteaza. Am luat un imprumut de 15 mil. dolari, dar intre timp dobanda a crescut. Am luat dolarul cu 2,4 lei, acum este 2,5 lei".
Pe de alta parte, importatorii de bauturi alcoolice spun ca se vor apara simplu fata de depreciere: prin scumpirea marfurilor vandute.
"Noi ne-am facut bugetele in lei si am luat in calcul un curs mediu de 3,5 lei pentru un euro, asa ca inca nu avem motive de ingrijorare. Daca deprecierea leului va continua, si ma gandesc aici la un curs de 4 lei pentru un euro, de exemplu, cred ca se va crea o situatie in care toti importatorii vor majora preturile. Pentru un importator, prima parghie in cazul unui curs mare este majorarea pretului la produsele comercializate, insa o astfel de decizie in acest moment ar fi impulsiva", considera Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard Romania, cel mai mare importator pe piata bauturilor alcoolice din import, cu afaceri estimate in jurul a 15 mil. euro.
Importatorii auto isi pun deja problema reducerii numarului de clienti.
Reprezentantii Autoitalia au declarat ca din pozitia de importator aprecierea cursului euro in raport cu moneda nationala ii poate afecta compania doar prin reducerea numarului clientilor potentiali, o parte aflandu-se in imposibilitatea de a achizitiona un automobil care in urma cu doua luni, in euro, era accesibil. Activitatea de import nu este influentata deoarece costul importului este recuperat la vanzarea masinii. Astfel, un importator poate castiga din aprecierea euro doar daca a realizat stocuri mari in urma cu cel putin doua luni, stocuri care intra pe piata in momentul actual. In acelasi timp, Autoitalia spune ca in prezent majoritatea importatorilor vor incerca sa nu acumuleze stocuri si sa mentina un rulaj constant.
In cazul Automobile Dacia, reprezentantii companiei au declarat ca impactul deprecierii monedei nationale nu a fost inca cuantificat. Pretul modelelor Logan este calculat in euro la media cursului saptamanal. Reprezentantii Automobile Dacia au declarat ca ritmul vanzarilor se incadreaza in cifrele previzionate si nu estimeaza scaderi generate de deprecierea leului.
Producatorii de materiale de constructii sunt in primul rand nemultumiti de volatilitatea prea mare a cursului. "Noi ne-am facut bugetul pe anul acesta la un curs mediu de 3,5 lei pentru un euro si cresterea din ultimele zile ar putea sa ne afecteze evolutia vanzarilor. Insa depinde de cum va evolua cursul in urmatoarea perioada. Producatorii de materiale de constructii isi doresc o stabilitate a cursului valutar, astfel orice oscilatie mai mare de 1-2% poate afecta afacerile companiilor de profil", a declarat Iulian Mangalagiu, directorul general al producatorului de caramizi si tigle ceramice Ceramica Iasi.
Astazi piata va urmari cu atentie datele publicate de Statistica privind evolutia contului curent. Deteriorarea rapida a acestui indicator pe parcursul anului trecut reprezinta unul dintre principalele argumente pentru deprecierea leului.
Barclays, una dintre cele mai puternice banci londoneze, a publicat la sfarsitul saptamanii trecute o analiza potrivit careia leul este supus in continuare unor presiuni de depreciere, invocand reticenta investitorilor financiari fata de economiile care se bazeaza pe indatorarea externa pentru a-si acoperi deficitele de cont curent. Totusi, analistii englezi vad o limita pentru cresterea cursului la 3,8 lei pentru un euro, pe fondul unor masuri din partea BNR.
In timp ce investitorii straini detin plasamente de circa 3,6 miliarde de euro pe piata locala, rezervele valutare ale BNR trec de 25 de miliarde de euro, astfel ca banca centrala poate corecta o evolutie ingrijoratoare a cursului.
PwC: 86% din firme dau salarii in lei
Printre castigatorii deprecierii monedei nationale s-ar putea numara angajatii, din ce in ce mai putini, care primesc salariile in euro. Astfel, daca in 2004 mai putin de jumatate din companiile participante la studiul salarial Paywell realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC) negociau salariile in lei, ponderea acestora a crescut constant in ultimii ani, ajungand la 86% in 2007. "In acelasi timp, majoritatea companiillor care negociaza salariile in valuta au stabilit un curs fix de referinta pe care il modifica anual", spune Oana Munteanu, senior consultant in cadrul PwC.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
