Roşia Montana a fost introdusă în patrimoniul UNESCO. Acum problema se duce la Washington, acolo unde continuă procesul prin care Gabriel Resources speră să obţină 4-5 mld. dolari despăgubiri. Acţiunile Gabriel Resources scad cu 6,25% în pretranzacţionare

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a aprobat candidatura sitului Roşia Montană pe lista obiectivelor protejate de instituţie.

Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO a decis marţi că peisajul minier Roşia Montană a fost înscris în Lista Patrimoniului Mondial al UNESCO.

„Prin decizia de astăzi, comunitatea locală primeşte o şansă uriaşă pentru dezvoltarea şi – în acelaşi timp - conservarea patrimoniului. Acum va fi mult mai uşor de accesat finanţări pentru protejarea patrimoniului şi investiţii în activităţi economice, care să pună în valoare galeriile romane şi peisajul minier al localităţii”, au transmis reprezentanţii USR PLUS după anunţarea deciziei.

Conform experţilor, peisajul cultural minier Roşia Montană reprezintă „cel mai semnificativ, extins şi divers din lume, datând din perioada ocupaţiei romane a Daciei (106-127 î.Hr.)”. În plus, conţine „cel mai reprezentativ exemplu de minerit subteran aurifer din lume”.

Decizia a fost luată marţi, când se împlinesc 65 de ani de când România se numără printre membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO).

Conform Ministerului Culturii, lista Patrimoniului mondial a fost deschisă pentru România cu înscrierea Deltei Dunării (1991) ca sit natural şi a fost continuată apoi cu înscrierea de situri culturale:
- Sate cu biserici fortificate din Transilvania (1993),
- Biserici din Moldova (1993, 2010),
- Mânăstirea Hurezi (1993),
- Cetăţile Dacice din Munţii Orăştiei (1999),
- Centrul Istoric Sighişoara (1999),
- Biserici de lemn din Maramureş (1999).

Un alt sit natural înscris este reprezentat de Păduri seculare şi virgine de fag din Carpaţi şi alte regiuni ale Europei.

Acţiunile Gabriel Resources scad cu 6,25% în şedinţa de pretranzacţionare pe bursă. 

Atenţie la ce se întâmplă în culise, Enescu numele de cod: Afacerea Roşia Montană, un proces de 4 mld. dolari, revine în forţă. Unul dintre cei mai mari rechini de pe Wall Street, căsătorit cu o româncă, şi două fonduri obscure americane au pariat zeci de milioane de dolari că România va pierde procesul şi ei vor câştiga sute de milioane de dolari

♦ În acţionariat este prezentă şi Paulson & Co, societate înfiinţată de John Paulson, cel care a câştigat cel mai mult din criza subprime din 2008-2009, investitor american însurat cu o româncă ♦ Aşa cum s-au desfăşurat lucrurile, guvernele au pasat proiectul Roşia Montană de la unul de altul, parcă aşteptând un deznodământ ca România să ajungă într-o situaţie pe muchie de cuţit pentru a pierde procesul.

Afacerea Roşia Montană, unde în joc sunt 4 mi­liarde de dolari, su­mă pe care compania de minerit Gabriel Resources o cere de la statul ro­mân într-un proces care se des­fă­şoară la Curtea de Arbitraj de la Washington (ICSID), a re­venit din nou în atenţia clasei politice.

În timp ce la Bucureşti tema a fost dintr-odată repusă pe tapet, peste ocean două fonduri ame­ricane de investiţii, cât şi unul dintre cei mai mari investitori de pe Wall Street, au intrat în această afacere controversată preluând acţiuni la compania Gabriel Re­sour­ces, care administrează pro­iectul Roşia Montană, prin con­versia unor împrumuturi.