Săptămâna trecută a debutat pe bursă cu o mare surpriză: comisia de buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor a avizat proiectul de lege privind ridicarea pragului la SIF-uri de la 1% la 5%, iar acţiunile SIF-urilor au înregistrat creşteri cuprinse între 9% şi 20% pe parcursul săptămânii.
Raportul favorabil al comisiei vine la doi ani după ce Senatul a votat ridicarea pragului de deţinere la 5%. Proiectul a fost blocat însă în comisia de buget şi finanţe a Camerei Deputaţilor mai mult de un an şi jumătate, iar investitorii îşi pierduseră speranţa într-o rezolvare favorabilă, mai ales că preşedinţii SIF-urilor au făcut presiuni puternice ca pragul să nu fie ridicat.
În urma raportului favorabil al comisiei, proiectul poate merge în plenul Camerei Deputaţilor pentru a fi votat.
Aprobarea majorării pragului de deţinere la 5% ar permite investitorilor să acumuleze pachete de până la 5% din acţiunile unui SIF, ceea ce le-ar oferi o influenţă mai mare şi posibilitatea de a se implica în conducerea acestor societăţi, prin desemnarea de membri în Consiliile de Administraţie. În prezent, unele fonduri nu mai pot cumpăra acţiuni SIF, deoarece au atins limita de 1%.
Ridicarea pragului la SIF-uri la 5%, primul pas către privatizarea reală a activelor de 1,5 mld. €
Ce câştigă micii investitori? Teoretic, ridicarea pragului ar trebui să aducă şi o creştere a preţurilor acţiunilor, în condiţiile în care unele dintre riscurile asociate investiţiei în SIF-uri (cum ar fi abuzurile Consiliilor de Administraţie la adunările generale ale acţionarilor) se vor reduce.
Miercuri, Petrom şi-a publicat rezultatele financiare pe trimestrul al treilea, reuşind să surprindă din nou piaţa cu un profit record, de 1,176 mld. lei (275 mil. euro). În T3 2010 Petrom raportase pierderi de 116 mil. lei, în urma reevaluării în scădere a operaţiunilor din Kazahstan.
Petrom a reuşit de această dată să depăşească aşteptările analiştilor prin profitul raportat şi are deja al patrulea semestru consecutiv de când nu le-a mai făcut surprize neplăcute investitorilor. Până acum, aproape în fiecare an Petrom avea câte un trimestru mai slab, ca urmare a înregistrării unor provizioane sau pierderi din reevaluări.
În primele nouă luni, Petrom a ajuns la un profit net de 2,92 mld. lei (690 mil. euro), dublu faţă de aceeaşi perioadă a lui 2010, iar investitorii se pot gândi deja la dividendele pe care le vor încasa anul viitor, care ar putea fi cele mai mari din istoria companiei, dacă nu apar surprize neplăcute în ultimul trimestru.
Rezultatul anunţat nu au avut însă un ecou puternic pe bursă, unde acţiunile Petrom au crescut cu 6,4% săptămâna trecută. În prezent, capitalizarea Petrom este de 4,23 mld. euro, iar PER-ul (multiplul de profit) este sub 5, luând în calcul câştigurile cumulate în ultimele patru trimestre.
Transelectrica a revenit pe pierdere
Transportatorul de energie electrică Transelectrica (TEL) a înregistrat pierderi în trimestrul al treilea, după ce în prima jumătate a anului avusese o creştere spectaculoasă a profitului. Rezultatul a fost influenţat negativ de deprecierea leului, care a generat pierderi pe partea financiară (din reevaluarea datoriilor în valută), o mai veche problemă a companiei.
Chiar şi aşa, investitorii speră că Transelectrica va reuşi cel puţin să-şi menţină profitul din primele nouă luni, de 153 mil. lei, şi să distribuie dividende mai consistente anul viitor, după doi ani de profituri nesemnificative.
Templeton, în război cu statul şi cu băieţii deştepţi
Fondul Proprietatea (FP) şi administratorul său, grupul american Franklin Templeton, au viaţă grea când vine vorba de companiile de stat din sectorul energetic. Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, perlele sistemului energetic românesc, la care Fondul Proprietatea este acţionar minoritar, au fost în ultimul an o permanentă sursă de dispute între Templeton şi stat.
Recent, Guvernul a publicat un proiect de ordonanţă de urgenţă privind majorarea capitalului Nuclearlectrica. Suma este imensă, peste 1,4 mld. lei, şi reprezintă banii pe care statul i-a dat companiei în ultimii ani pentru achiziţia de apă grea. Fondul Proprietatea ar trebui să vină cu 160 mil. lei cash. În caz contrar, participaţia îi va fi diluată, iar activul fondului ar scădea cu 266 mil. lei.
Tot săptămâna trecută, Fondul Proprietatea a anunţat că i-a dat în judecată pe administratorii Hidroelectrica pentru contractul semnat cu ArcelorMittal Galaţi la finele anului trecut. Templeton apreciază că acest contract, prin care Hidroelectrica se angajează să furnizeze energie mai ieftină către combinatul lui Mittal, adece prejudicii companiei. FP deţine 20% din Hidroelectrica şi a criticat în numeroase rânduri contractele încheiate de companie cu aşa zişii "băieţi deştepţi". Printre firmele care beneficiază de contracte preferenţiale cu Hidroelectrica se numără traderi de energie precum Energy Holding, Alpiq, Buzman, dar şi producătorul de aluminiu Alro Slatina, care şi-a reînoit contractul la începutul anului trecut. Ar fi interesant de văzut dacă Templeton va ataca şi contractul cu Alro, în condiţiile în care FP deţine 10% din companie.
Un grup de acţionari importanţi ai BVB, care deţin cumulat circa 9,4% din acţiuni, au solicitat joi convocarea adunării generale a acţionarilor având pe ordinea de zi revocarea Consiliului de Administraţie şi alegerea unor noi membri. Aceasta este a doua încercare de schimbare a Consiliului Bursei, după ce în primăvară o iniţiativă similară a eşuat din cauză că membrii actualului CA au refuzat să dea curs unei solicitări similare.
Unii acţionari semnificativi ai BVB sunt nemulţumiţi deoarece nu au reprezentanţi în conducerea bursei, deşi în ultimul an au cumpărat pachete semnificative de acţiuni. Mai mult, CNVM a decis că Greg Konieczny, administratorul FP, este incompatibil cu funcţia de membru în Consiliul Bursei, obligându-l să se retragă. Actualii administratori au fost aleşi în februarie 2010, înainte ca BVB să se listeze. Între timp, firmele pe care aceştia le reprezintă, au vândut o mare parte a acţiunilor deţinute, astfel că nu mai beneficiază de aceeaşi susţinere.
SIF Oltenia a câştigat partida la Argus!?
Joi a avut loc şi adunarea generală a acţionarilor producătorului de ulei Argus Constanţa (UARG). SIF Oltenia (SIF5) şi aliaţii săi au reuşit să înfrânga în instanţă opoziţia lui Cătălin Chelu şi şi-a desemnat cinci membri în conducerea companiei, preluând, teoretic controlul.
Este greu de crezut, însă, că grupul lui Chelu, care a investit în acest an circa 12 mil. euro ca să preia 43% din companie, va renunţa atât de uşor la luptă. Până acum, Chelu a controlat compania prin intermediul unui Consiliu de Administraţie nelegitim şi a unui director general care nu este recunoscut de ceilalţi acţionari. Chelu are ştampila companiei şi a blocat până acum accesul celorlalţi acţionari în companie. Între cele două părţi există în acest moment zeci de procese, aşa că ostilităţile sunt departe de a se fi încheiat.
Încă un peţitor pentru Oltchim
Compania rusească TISE, cu activităţi în domeniul energetic, este interesată de achiziţia pachetului majoritar pe care statul român îl va vinde anul viitor din combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, a anunţat joi Ministerul Economiei.
Acesta este primul candidat care-şi anunţă intenţia de preluare a Oltchim şi ar putea fi un concurent serios pentru nemţii de la PCC, care deţin 17% din companie şi se luptă de doi ani cu conducerea Oltchim. Vineri, acţiunile Oltchim au crescut din nou cu 15%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
