Cotaţia barilului de petrol BRENT, etalonul sub care sunt încheiate două treimi din contractele petroliere, a crescut cu 8,19%, până la 50,18 dolari, cu câteva ore înainte de întâlnirea reprezentanţilor celor 14 ţări OPEC de la Viena, în timpul căreia se discută condiţiile unei îngheţări concertate a producţiei de ţiţei, cu scopul de a creşte preţul petrolului, a cărui cotaţie a scăzut cu 60 % faţă de jumătatea anului 2014.
Khalid al-Falih, ministrul energiei saudit, a afirmat că membrii sunt aproape de a ajunge la un acord.
În ultima vreme, volatilitatea a definit cotaţia petrolului după ce marţi scăderea aurului negru a fost de 4% pe fondul unor discuţii în contradictoriu între Arabia Saudită, Iran şi alţi mari producători. În septembrie, membrii OPEC au ajuns la un acord de a îngheţa producţia în jur de 32,5 milioane barili pe zi, în scădere cu 2% faţă de momentul actual. Cu toate acestea, detaliile sunt cele care vor duce la funcţionarea sau nefuncţionarea unui asemenea acord.
Iranul, de exemplu, doreşte să beneficieze de un nivel al producţiei mai mare, având în vedere că în ultimii ani a fost puternic afectat de sancţiunile economice ale SUA şi Uniunii Europene ca răspuns la ambiţiile nucleare ale guvernului de la Teheran. În acelaşi timp, Irakul are nevoie de o producţie de petrol cât mai mare pentru a putea şă reconstruiască şi să susţină ţara după război şi perioadele de nelinişite. Pe lângă cele două ţări din jurul Golfului Persic, Libia şi Nigeria vor de asemenea să beneficieze de alte reguli de producţie faţă de restul membrilor OPEC.
Ţările din zona Golfului Persic, precum Arabia Saudită, Emiratele Arabe sau Irak au mărit producţia pentru a câştiga cotă de piaţă, speculând faptul că preţul forajului în aceste ţări, datorită climei şi solului, este cel mai redus din lume.
Astfel, ţări cu resurse de ţiţei importante, dar situate în alte regiuni geografice, pierd procente importante din marja profit.
Clasa mijlocie din Arabia Saudită este puternic lovită de criza petrolieră, executivul de la Riyadh începând deja să reducă salariilor personalului administrativ, pentru a se lupta cu un deficit bugetar din ce în ce mai mare. De altfel, discuţii cu privire la o diversificare a economiei ţării conduse de familia Saud au apărut tot mai des în spaţiul public – după ce prinţul Mohammed bin Salman, 31 ani, a susţinut că dependenţa de petrol a ţării trebuie reduse.
