Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat 4 miliarde de dolari în prima ieşire pe pieţele externe din 2023, într-o finanţare record de eurobonduri, atât ca suma atrasă cât şi ca interes al investitorilor, pentru a refinanţa datorii mai vechi şi pentru a acoperi deficiul bugetar, arată datele agregate de ZF. Acesta este este cel mai mare împrumut în dolari de până acum şi cel mai rapid calendaristic, anunţul cât şi ordinele de subscriere, fiind publicate în terminalul Bloomberg pe 5 ianuarie 2023.
Astfel, potrivit datelor din Bloomberg, Finanţele au atras 1,24 mld. dolari pe cinci ani la 6,715% pe an, 1,5 mld. dolari pe 10 ani la 7,22% pe an şi 1,25 mld. dolari pe 30 de ani la 7,67% pe an. Practic pentru finanţarea pe 30 de ani statul plăteşte anual dobânzi de aproape 100 mil. dolari. În 2020, dobânda la dolar era de 4% pe 30 de ani.
“Dobânzile sunt întotdeauna mai mari când statul trebuie să se împrumute pe pieţele externe”, comentează un bancher pentru ZF. “Băncile şi fondurile de investiţii sau alţi instituţionali locali, nu pot acoperi întreaga ofertă de finanţare a statului şi statul este forţat să iasă şi pe pieţele externe, chiar dacă sunt mai costisitoare”. Spre comparaţie tot săptămâna aceasta Ungaria a atras 4,25 mld. dolari într-o ieşire identică (5, 10, 30 de ani) dar la dobânzi uşor mai scăzute: 6,27%, 6,5% respectiv 7,1%. Pentru maghiari, interesul investitorilor a fost de 12 mld. dolari.
Pentru statul român, investitorii au alocat ordine de 11 miliarde de dolari, cel mai mare interes de până acum, însă în final suma atrasă a fost de 4 mld. dolari. Joi seară tranşa pe cinci ani încă era în analiză ca şi valoarea iar până vineri Guvernul a decis să suplimenteze cu 240 mil. dolari. “Au ieşit repede să profite de lichiditatea din pieţe şi de momentum-ul bun/pozitiv pe obligaţiuni (pe fondul datelor pe inflaţie sub aştepări raportate de unele economii importante)”, spune un alt bancher.
În aceeaşi zi în care a ieşit pe pieţele externe, statul a atras 3,35 mld. lei de pe piaţa internă de la bănci. Ştefan Nanu, director general al Trezoreriei Statului, a spus pentru Bloomberg că emisiunile de finanţare nu ar trebui să pună presiune pe investitorii locali şi că România va continua să se bazeze pe împrumuturi externe pentru o mare parte din fonduri.
România trebuie să împrumute în acest an 160 mld. lei de pe piaţa internă şi externă pentru finanţarea deficitului bugetar şi refinanţarea datoriilor anterioare, având în vedere nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,4% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în 2023, în sumă de cca 92 mld. lei, arată un document publicat de Ministerul Finanţelor (MFP).
MFP estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de circa 30% din surse interne şi de 70% din surse externe. Volumul indicativ al împrumuturilor de pe pieţele externe este estimat la aproximativ 11- 12 mld. euro prin emiterea de euroobligaţiuni inclusiv prin plasamente private, într-un volum de 7,5-8,5 mld. euro (echivalent), în funcţie de evoluţiile, condiţiile şi oportunităţile oferite de aceste pieţe şi realizarea de operaţiuni de răscumpărare anticipată şi preschimbare parţială a unor serii de euroobligaţiuni existente în scopul administrării vârfurilor de plată din anii 2023-2024.
