Saga celei mai lungi privatizări din România continuă după ce ieri Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) a hotărât să prelungească cu trei zile termenul de depunere a ofertelor pentru preluarea combinatului chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), care a expirat ieri la ora 12:00.
Oficial, argumentul invocat de conducerea OPSPI pentru amânarea deschiderii ofertelor a fost că astăzi au fost înregistrate mai multe acţiuni în justiţie iniţiate de Dan Diaconescu la Tribunalul Vâlcea şi Tribunalul Bucureşti, prin care sunt contestate hotărâri ale adunării generale a acţionarilor (AGA) de la Oltchim de săptămâna trecută şi se cere suspendarea procesului de privatizare. Prin această amânare, OPSPI încearcă să câştige timp pentru a mai atrage şi alţi investitori la licitaţie, şeful OPSPI declarând la finalul săptămânii trecute că şi-ar dori o ofertă din partea ruşilor. TISE, o companie controlată de grupul rus Gazprom, a depus în aprilie ofertă neangajantă pentru a participa la privatizarea Oltchim.
Dan Diaconescu, proprietarul postului de televiziune OTV şi fondatorul PP-DD (Partidul Poporului Dan Diaconescu), este şi el unul dintre ofertanţii pentru privatizarea Oltchim.
Ceilalţi doi investitori care au depus oferte pentru a participa la procesul de privatizare sunt grupul german PCC, controlat de omul de afaceri Waldemar Preussner, care este acţionar minoritar al Oltchim, cu 17% din acţiuni, şi urmăreşte de patru ani preluarea companiei, şi omul de afaceri Ştefan Vuza din Cluj, care deţine grupul de companii Serviciile Comerciale Române, care cuprinde mai multe firme cu profil industrial. Vuza a făcut două oferte, prin intermediul firmei Aisa Investments şi a Chimcomplex Borzeşti.
Vuza a fost primul care s-a prezentat la sediul OPSPI, în jurul orei 11:00. La 11:40 au ajuns şi reprezentanţii PCC, delegaţia fiind condusă de Wojciech Zaremba, reprezentantul grupului în România. Cu patru minute înainte de expirarea termenului a sosit şi Dan Diaconescu, la volanul unui automobil Rolls Royce. El a intrat foarte optimist în sediul OPSPI declarând că "sigur vom câştiga". Niciun alt ofertant nu s-a mai prezentat la sediul OPSPI până ieri la ora 12:00, când a expirat termenul de depunere a ofertelor.
Negocieri în direct
La ora 12:30 ar fi trebuit să se deschidă ofertele, de faţă cu toţi investitorii. Surprinzător însă, la ora 12:15, presa a fost invitată în sala de conferinţe unde se aflau cele trei delegaţii ale investitorilor.
Remus Vulpescu, preşedintele OPSPI, a anunţat că luni dimineaţă a luat la cunoştinţă despre existenţa unor litigii iniţiate de Dan Diaconescu, care ar putea influenţa negativ procesul de privatizare.
Apoi el a citit două scrisori primite de la doi investitori care depuseseră oferte neangajante pentru Oltchim în primăvară, care solicitau prelungirea termenului de depunere a ofertelor. Compania Pegamont din Ploieşti solicita prelungirea termenului de privatizare cu 45 de zile susţinând că poartă negocieri cu Petrom pentru preluarea rafinăriei Arpechim şi pe urmă va depune ofertă pentru Oltchim. Pegamont se mai angaja că în acest termen va asigura o finanţare de 150 mil. euro pentru Oltchim, fără condiţii, în vederea reluării producţiei.
Cealaltă scrisoare era din partea unui investitor străin, "cu sediul în Europa de Vest", care a cumpărat toate caietele de sarcini pentru a participa la privatizarea Oltchim, dar solicita prelungirea cu două săptămâni a termenului de depunere a ofertelor, din cauza timpului scurt pe care l-a avut la dispoziţie pentru pregătirea ofertei. Investitorul mai spunea că a primit documentaţia de prezentare în limba română şi că a avut nevoie de timp pentru traducerea în engleză şi în limba rusă, la solicitarea partenerilor săi, Rosneft şi Gazprom.
În final, Vulpescu le-a solicitat celor trei ofertanţi opinia în legătură cu posibilitatea amânării deschiderii ofertelor cu câteva zile, până la clarificarea problemelor juridice.
PCC şi Vuza nu au vrut amânarea, Diaconescu a cerut câteva zile în plus
Wojciech Zaremba, reprezentantul grupului PCC, a declarat că interesul statului şi al Oltchim este ca privatizarea să se realizeze cât mai repede, pentru că este foarte puţin timp pentru rezolvarea problemelor Oltchim. "Ar trebui să continuăm. Oltchim este cea mai privatizată companie din istoria României şi credem că privatizarea trebuie finalizată acum", a spus Zaremba.
"Noi ne asumăm riscurile juridice şi vă sugerăm să continuaţi privatizarea", a fost poziţia omului de afaceri Ştefan Vuza.
"Procesul de privatizare trebuie să continue. Cu cât lungim această situaţie, cu atât va fi mai greu de repornit combinatul", a declarat Virgiliu Băncilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al Chimcomplex Borzeşti, companie controlată de Ştefan Vuza, care a depus o ofertă în nume propriu pentru Oltchim.
Dan Diaconescu, singurul care a depus ofertă pentru Oltchim ca persoană fizică, a solicitat amânarea cu câteva zile a privatizării pentru clarificarea unor aspecte legate de Oltchim. El a declarat că participă la privatizare "ca reprezentant al poporului român" şi că s-a înscris ca persoană fizică deoarece nu a avut timp să înregistreze compania Averea Poporului prin care doreşte să preia Oltchim. El a precizat că banii pentru Oltchim vor fi strânşi de la popor.
"Noi spunem că am făcut o ofertă de nerefuzat şi am vrea ca procesul de privatizare să continue", a spus Dan Diaconescu. El a precizat însă că statul ar fi trebuit mai întâi să voteze conversia în acţiuni a creanţelor AVAS şi Electrica asupra Oltchim şi a mai spus că înregistrarea de dobânzi şi penalizări la datoria Oltchim faţă de AVAS, care a fost aprobată în AGA de la Oltchim, este ilegală, motiv pentru care a contestat hotărârile AGA.
Statul a decis să renunţe la conversia creanţelor asupra Oltchim în acţiuni deoarece nu ar fi putut să treacă această hotărâre prin AGA fără sprijinul acţionarilor minoritari, PCC şi britanicii de la Carlson Ventures, care deţin împreună circa 32% din acţiuni şi se opun acestei măsuri. Din acest motiv, guvernul Ponta şi noua conducere a OPSPI au schimbat din mers, pe ultima sută de metri, strategia de privatizare şi au decis să vândă creanţele separat. Astfel, cine vrea să preia Oltchim trebuie să cumpere pachetul majoritar de acţiuni, creanţele AVAS, în valoare de 165,73 mil. dolari plus dobânzi de 554 mil. lei (în total 250 mil. euro), şi creanţele Electrica, în valoare de 660,15 mil. lei (147 mil. euro).
Acest mod de privatizare poate crea dificultăţi ulterior dacă un investitor îşi va adjudeca pachetul de acţiuni, iar altul va prelua creanţele şi va cere insolvenţa Oltchim.
Investitorii cer garanţii că vor putea prelua şi Arpechim
Diaconescu a mai spus că statul ar trebui să vândă Oltchim la pachet cu rafinăria Arpechim, pentru că în situaţia actuală ofertanţii pentru Oltchim nu au nicio garanţie că vor putea prelua Arpechim de la Petrom.
"Chiar dumneavoastră aţi spus că Oltchim nu merge fără rafinărie. Atunci de ce nouă ni-l vindeţi fără Arpechim?", l-a întrebat el pe Remus Vulpescu.
Rafinăria Arpechim, care a fost închisă de Petrom în 2010, furniza către Oltchim etilenă pentru producerea de PVC. Oltchim este legată de Arpechim prin conducte subterane. În momentul în care Arpechim s-a închis, Oltchim nu a mai avut materie primă şi a oprit producţia de PVC, care avea cea mai mare pondere în cifra de afaceri. Fără Arpechim, Oltchim nu poate produce PVC, din cauză că etilena nu poate fi transportată rutier, astfel că nu-şi poate relua funcţionarea la capacitate maximă pentru a redeveni profitabil.
De altfel, problemele financiare ale Oltchim s-au acutizat începând din 2008, când Petrom a început să reducă livrările către Oltchim, din cauza datoriilor combinatului. La finalul lui 2009, Oltchim a preluat o serie de instalaţii ale Arpechim pentru 13 mil. euro, dar în 2010 Petrom a închis rafinăria care aproviziona cu materie primă instalaţiile.
În afară de PCC, care a declarat în trecut că preluarea Arpechim nu este o soluţie pentru redresarea Oltchim, ceilalţi investitori sunt interesaţi să preia ambele active, pentru a le opera în sistem integrat. Va fi dificil însă ca investitorii să-i convingă pe austrieci să le vândă rafinăria, pentru că cei care vor deţine rafinăria Arpechim vor concura direct cu Petrom pe piaţa de carburanţi.
Remus Vulpescu a declarat că în următoarele zile OPSPI îi va informa pe investitori cu privire la negocierile dintre stat şi Petrom pentru preluarea Arpechim, care sunt într-o fază avansată. Dan Diaconescu a declarat că Petrom ar fi dispus să vândă Arpechim pentru circa 300 mil. euro.
Soarta Oltchim rămâne incertă
Amânarea termenului de deschidere a ofertelor prelungeşte suspansul legat de soarta celui mai mare combinat chimic al ţării.
Oltchim este într-o situaţie extrem de dificilă. Combinatul a oprit producţia în urmă cu o lună din cauză că nu mai are bani pentru achiziţia materiei prime şi pentru plata salariilor celor circa 3.300 de angajaţi.
Salariaţii au protestat săptămâna trecută, iar unii au intrat chiar în greva foamei, însă au întrerupt protestele vineri după ce Ministerul Economiei le-a promis că le va plăti salariile restante pe iulie şi august.
Dacă însă combinatul nu va fi repornit curând, angajaţii nu-şi vor putea încasa salariile în următoarele luni. Statul nu poate finanţa direct Oltchim şi încearcă să negocieze cu băncile, cu furnizorii şi cu clienţii companiei o formulă de finanţare în vederea reluării producţiei. Nimeni nu este însă dispus să crediteze combinatul până ce nu va fi desemnat viitorul proprietar.
De Oltchim depind în primul rând cei 3.300 de angajaţi ai combinatului, dar alte circa 7.000 de locuri de muncă sunt afectate indirect, astfel că lichidarea combinatului ar fi un dezastru pentru economia judeţului Vâlcea.
Conform angajamentului asumat de Guvern faţă de Fondul Monetar Internaţional (FMI), dacă Oltchim nu va fi privatizat statul trebuie să lichideze compania.
Procedura de privatizare a Oltchim a fost iniţiată de guvernul PD-L condus de Emil Boc, care a ales anul trecut casa de avocatură Muşat & Asociaţii şi firma de consultanţă PricewaterhouseCooper's pentru a consilia statul în această tranzacţie.
Guvernul condus de Mihai Răzvan Ungureanu a primit în aprilie patru oferte neangajante pentru privatizarea Oltchim, din partea ruşilor de la TISE (Gazprom), a PCC, a lui Ştefan Vuza şi a companiei Pegamont din Ploieşti, controlată tot de investitori locali. Ungureanu nu a mai apucat însă să negocieze finalizarea privatizării din cauză că a fost demis prin moţiune de cenzură, ca urmare a eşecului privatizării Cupru Min.
Guvenul USL condus de Victor Ponta a avut nevoie de aproape patru luni pentru a relua procedurile de privatizare a Oltchim, într-o nouă formulă.
De rezultatul acestei privatizări depind mii de locuri de muncă şi câteva zeci de mii de voturi, miza electorală fiind cel puţin la fel de mare ca şi cea economică.
Cine sunt cei trei investitori care au depus oferte pentru Oltchim
Grupul german PCC, reprezentat de Wojciech Zaremba (foto centru), este singurul investitor străin care a depus ofertă pentru Oltchim şi, dintre cei trei ofertanţi, cel care are cea mai mare forţă financiară.
PCC a avut afaceri de 615 mil. euro în 2011, cea mai mare parte realizate prin divizia chimică, grupul controlând un combinat chimic în Polonia (PCC Rokita). Totuşi, afacerile PCC nu sunt cu mult mai mari decât cele ale Oltchim. Grupul PCC este controlat de omul de afaceri Waldemar Preussner. Nemţii au intrat în acţionariatul Oltchim în 2007, când au cumpărat pachetul de acţiuni deţinut de Broadhurst Investments. Ulterior ei şi-au majorat participaţia prin achiziţii pe bursă, ajungând la 17% din acţiuni, investiţiile totale fiind de circa 15-20 mil. euro.
PCC acţionează în mod concertat cu fondul de investiţii britanic Carlson Ventures care deţine 14% din Oltchim. Reprezentanţii PCC şi-au exprimat încă de la început intenţia de a prelua Oltchim şi s-au luptat în ultimii ani cu conducerea companiei şi cu statul român, blocând o serie de iniţiative ale companiei, precum conversia în acţiuni a creanţelor statului faţă de Oltchim sau acordarea de ajutoare şi garanţii de stat pentru finanţarea preluării rafinăriei Arpechim, pe care le-au contestat la Comisia Europeană.
Din aceste motive, PCC este cel mai temut investitor de la Oltchim, mulţi considerând că nemţii ar putea închide o mare parte a unităţilor de producţie de la Râmnicu Vâlcea, pentru a scăpa de concurenţă. Zaremba a declarat ieri la OPSPI că PCC este dispus să colaboreze cu oricine pentru salvarea combinatului, chiar din poziţia de acţionar minoritar.
Ştefan Vuza (foto dreapta) este unul dintre cei mai mari industriaşi locali. El controlează grupul Serviciile Comerciale Române (SCR), o încrengătură de companii industriale şi de SRL-uri cu activităţi în diverse sectoare, care au avut anul trecut afaceri de 85 mil. euro şi 2.400 de angajaţi. El şi-a construit grupul la începutul anilor 2000, în timpul guvernării PSD, când a preluat pe bandă rulantă companii de la stat.
Una dintre cele mai mari companii din grup este Chimcomplex Borzeşti, care produce clorosodice, solvenţi organici şi alte produse chimice. Chimcomplex a fost preluat în 2003 de Vuza, cu afaceri de 86 mil. lei şi peste 1.200 de angajaţi, iar în 2011 a ajuns la afaceri de 174 mil. lei, dar şi-a redus numărul de salariaţi la 660. Chimcomplex a depus o ofertă pentru Oltchim, însă Vuza a mai depus o altă ofertă prin intermediul firmei Aisa Invest. Este posibil ca o firmă să fi licitat pentru acţiuni, iar cealaltă pentru creanţe.
Vuza spune că este interesat să preia şi rafinăria Arpechim pentru a reporni producţia de PVC a Oltchim. Grupul său de firme mai cuprinde producătorul de fire sintetice Iaşitex, producătorul de hârtie Someş Dej, producătorul de construcţii metalice Caromet Caransebeş, producătorul de echipamente sub presiune pentru industria chimică şi petrolieră Uzuc Ploieşti, Sinterom Cluj (producător de componente auto), Contactoare Buzău (echipamente electrice), majoritatea firmelor sale fiind listate pe bursă.
Vuza era cotat anul trecut cu o avere de circa 100 de milioane de euro, conform Top 300 Capital.
Dan Diaconescu (foto centru), proprietarul postului de televiziune OTV, este candidatul surpriză pentru preluarea Oltchim. El a speculat impactul acestei privatizări şi încearcă să o speculeze în interes electoral, Diaconescu fiind şi fondatorul PP-DD, partid aflat în ascensiune.
Dan Diaconescu a declarat că el este reprezentantul românilor şi că va cumpăra Oltchim pentru popor. "Vom strânge banii de la popor, câte un euro ca la Ateneu. Termenul de plată a acţiunilor este ianuarie 2013, deci avem suficient timp. Cred că în 4-5 zile adunăm banii", spunea el ieri.
El a mai declarat că a făcut statului o ofertă de nerefuzat şi că este sigur că va câştiga. Pe de altă parte, Diaconescu a atacat în instanţă decizia AGA de la Oltchim prin care acţionarii au aprobat ca dobânzile aferente datoriilor faţă de AVAS să fie recunoscute în datoriile totale ale companiei. El spune că asta îi dezavantajează pe investitorii care vor să cumpere Oltchim, dar afirmă pe de altă parte că vrea ca statul să încaseze cât mai mulţi bani din privatizarea combinatului. "Noi, prostimea, suntem extrem de suspicioşi pentru că toate privatizările de până acum au fost mici sau mari eşecuri şi vrem să preîntâmpinăm acest risc la Oltchim."
Deşi se prezintă ca un reprezentant al poporului, Diaconescu a venit la licitaţia pentru Oltchim într-un automobil de lux Rolls Royce. "Aştia sunt investitori serioşi, care au venit cu taxiul?", a declarat el referitor la ceilalţi candidaţi.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
