Scandalul declansat in urma Adunarii Generale a Actionarilor de la SIF Banat-Crisana (SIF1), unde conducerea SIF a anulat voturile mai multor grupuri de actionari pe motiv ca actioneaza in mod concertat, a determinat reluarea initiativei parlamentare privind majorarea pragului maxim de detinere.
Deputatul PD-L Arad Adrian Nitu, sectretarul Comisiei de buget si finante din Camera Deputatilor, care a participat la AGA de la SIF Banat-Crisana, spune ca va sustine in comisie demararea procedurilor parlamentare pentru ridicarea pragului de detinere si clarificarea legislatiei privind SIF-urile. Ideea a fost sustinuta tot mai puternic in ultima perioada de investitori, brokeri, dar si de reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti.
"Eu sustin ridicarea pragului la SIF-uri. Alternativele de legiferare sunt doua - fie ridicam pragul la 5%, fie lasam sa decida AGA. O simpla ridicare a pragului de la 1% la 5% nu este suficienta insa, pentru ca vor aparea in continuare problemele privind votul concertat. In prima faza este necesara o clarificare a reglementarilor CNVM privind votul concertat, deoarece aici au aparut principalele probleme", a declarat Nitu.
El mai spune ca in finalul sedintei AGA de la SIF Banat-Crisana i-a invitat pe investitorii prezenti la o intalnire de consultare privind modificarile care ar trebui aduse legislatiei SIF-urilor. "Vom discuta si in comisie ce procedura sa adoptam, deocamdata nu putem discuta fondul", a precizat Nitu, care sustine insa ca procedura pentru modificarea articolului legii pietei de capital privind SIF-urile poate fi parcursa pana la sfarsitul actualei sesiuni parlamentare, daca va exista un consens pe piata.
Pragul la SIF-uri este atacat si in Senat
Senatorul PD-L Arad Ovidiu Marian, membru al Comsiei de buget si finante din Senat, spune ca a demarat deja o initiativa de modificare a legislatiei pietei de capital despre care spune ca nu mai corespunde realitatilor actuale.
"In urma AGA de la SIF Banat-Crisana s-a demonstrat ca acea prezumare a unui vot concertat nu este sustinuta de documente. Inclusiv longevitatea acestor conducatori de la SIF nu este benefica. De aceea am insistat pentru clarificarea votului concertat si pentru ridicarea pragului de detinere la 5%", a explicat Marian, care spune ca este deschis si la varianta eliminarii totale a pragului la SIF-uri.
Senatorul a infiintat o subcomisie dedicata pietei de capital in cadrul Comisiei de buget si finante si spune ca a avut deja intalniri cu reprezentantii BVB si cu investitori, urmand ca dupa 1 mai sa aiba si o intalnire cu reprezentantii CNVM.
Reprezentantii Bursei de Valori Bucuresti sustin ca au propus si Ministerului de Finante o initiativa legislativa privind majorarea pragului de detinere la SIF-uri la 5%. Surse din minister spun insa ca deocamdata nu exista discutii pe aceasta tema. In urma cu doi ani, fostul senator PD-L Ionut Popescu a avut o initiativa similara, privind majorarea pragului de detinere la SIF-uri de la 1% la 5%, care insa nu s-a bucurat de sprijin politic, fiind blocat la nivelul comisiilor parlamentare. Cei care au reluat ideea sustin insa ca de data aceasta exista mai multa deschidere privind modificarea legislatiei SIF-urilor.
"Intre timp situatia s-a agravat si perpetuarea ei nu este benefica pietei de capital. Exista deschidere si de la colegii din PSD si PNL, iar din punct de vedere procedural este timp sa se adopte pana la sfarsitul anului", a precizat Ovidiu Marian.
Pragul de 1% la SIF-uri, sursa celor mai mari controverse de pe Bursa
Precedenta modificare a pragului la SIF-uri s-a realizat in 2006, cand Parlamentul a hotarat ridicarea acestuia de la 0,1% la 1%. Ulterior, a fost introdus si un amendament prin care se preciza ca pragul se aplica atat investitorilor individuali, cat si grupurilor de investitori care actioneaza in mod concertat, adica investitori care au o strategie comuna. CNVM a delegat responsabilitatea stabilirii detinerilor concertate sefilor SIF, tot ei fiind cei care decid suspendarea drepturilor de vot pentru grupurile de investitori care actioneaza in mod concertat.
Interpretarea actiunii concertate a determinat insa numeroase controverse si a stat la baza scandalului de la SIF Banat-Crisana, unde s-a hotarat ca un grup de aproape 40 de actionari, care detin 17,5% din capitalul SIF, actioneaza in mod concertat cu Banca Transilvania, desi pe lista apareau vehicule ale unor fonduri straine de investitii, fara legatura directa cu Banca Transilvania. Conducerea SIF nu a explicat cum au fost stabilite concertarile pe baza carora a limitat drepturile de vot ale grupului respectiv la 1%, desi reprezentantii fondurilor au cerut explicatii in AGA.
Miza votului a fost alegerea Consiliului de Administratie pentru urmatorii patru ani, Ioan Cuzman si alti patru membri ai fostului CA fiind realesi, in timp ce din partea grupurilor de actionari importanti a fost ales doar Horia Ciorcila, presedintele BT.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
