Bursele europene au deschis săptămâna de tranzacţionare cu creşteri de până la 1,7%, investitorii fiind entuziasmaţi de discursul ţinut de preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi în cadrul conferinţei de la Jackson Hole, Wyoming, prin care a dat de înţeles că BCE este pregătită să ia noi măsuri de stimulare a economiei.
Peste Ocean, indicele american S&P 500, al celor mai mari 500 de compani americane, a deschis şedinţa de tranzacţionare în creştere puternică şi a atins pragul de 2.000 de puncte pentru prima oară în istorie.
La Bucureşti, bursa a închis şedinţa de tranzacţionare de luni în stagnare, însă volumele tranzacţionate pe piaţa de acţiuni au depăşit 26 milioane de euro, nivel maxim al ultimilor şapte săptămâni. Spre comparaţie, rulajele medii zilnice din luna august au fost de 8 milioane de euro.
Mare parte din rulajul şedinţei de ieri a fost făcut în primele două ore ale zilei prin tranzacţii negociate de tip „deal“. Mai exact, investitorii au încheiat deal-uri în valoare cumulată de 23,7 milioane de euro cu acţiunile FP (13 mil. euro), cu acţiunile Petrom (6 mil. euro), BRD, Banca Transilvania şi Romgaz.
Bursa din Milano a raportat cele mai mari creşteri în şedinţa de luni, de până la 1,7%, urmată de bursa de la Paris cu un avans de 1,4%, investitorii reacţionând şi la demisia guvernului francez. Bursa germană a crescut cu 1,3% în şedinţa de luni. Bursa de la Londra a fost închisă luni, 25 august fiind zi liberă în sistemul bancar.
Creşterile de pe bursele europene de luni vin după ce principalii indici europeni au raportat scăderi în ultimele două luni, investitorii fiind îngrijoraţi cu privire la încetinirea economiilor din zona euro.
Economia germană a înregistrat o contracţie neaşteptată în trimestrul al doilea, prima din ultimele 12 luni. Scăderea a ridicat noi semne de întrebare cu privire la relansarea zonei euro în condiţiile în care datele statistice arată că Italia a revenit în recesiune, iar economia franceză şi-a continuat stagnarea. Astfel că BCE intervine prin stimuli monetari pentru a contrabalansa efectele încetinirii economice din zona euro. Pe de altă parte, peste Ocean economia SUA a raportat rezultate peste aşteptări în trimestrul al doilea. Astfel că FED, banca centrală a Americii, îşi retrage stimulii financiari.
„Se poate nota un decalaj de aproximativ trei ani între performanţa economiei SUA şi cea a economiei zonei euro. În acest context, ne aşteptăm ca politicile monetare din SUA şi zona euro să se menţină divergente pe termen mediu (normalizare vs. relaxare) cu impact pentru pieţele financiare: volatilitate pe acţiuni/obligaţiuni, aprecierea dolarului, deprecierea euro“, a spus Andrei Rădulescu, senior economist la Banca Transilvania.
Analistul adaugă că analiza prezentată de Draghi arată că stocul şomerilor pe termen lung din zona euro a depăşit nivelul de 6% din totalul populaţiei active (în creştere de la sub 3% înainte de criză).
„Analiza europeană prezintă conexiunile între nivelul ridicat al şomajului şi declinul investiţiilor în sectorul de construcţii, dar şi gradul de şcolarizare al populaţiei active. În acest context, Draghi a subliniat că politica monetară a BCE se va menţine relaxată pe termen mediu“, a afirmat Rădulescu.
