Statul a scos la licitaţie producţia pe şapte ani a producătorului de cupru Cupru Min pentru suma de circa 460 mil. dolari (346 mil. euro), într-o mişcare prin care nu mai privatizează compania ci producţia acesteia.
Traderul care intenţionează să cumpere concentratele de cupru ale Cupru Min trebuie să aducă până la 1 decembrie un avans de 40 mil. euro, potrivit anunţului publicat pe site-ul Ministerului Economiei.
Cupru Min a fost scoasă anul trecut la privatizare cu un preţ de pornire de 57,3 mil. euro, însă procesul a eşuat după ce câştigătorul licitaţiei, Roman Copper, în spatele căruia se afla buticul de investiţii Bayfront Capital Partners, nu a putut aduce un avans din suma de 200,77 mil. euro pe care a licitat-o pentru Cupru Min.
Compania are nevoie de investiţii estimate anul trecut de reprezentanţii OPSPI la 100 mil. euro ce includ investiţii de mediu, modernizări şi retehnologizări, pentru ca firma să poată extrage cuprul în condiţii rentabile având în vedere că lucrează cu utilaje învechite şi de 7-8 ani de zile nu s-au mai realizat investiţii în companie.
Cu aceşti bani Cupru Min nu-şi poate realiza însă decât investiţiile de mediu, persistând încă problema lipsei de capital pentru înlocuirea utilajelor învechite şi pentru creşterea producţiei, având în vedere că societatea lucrează în prezent cu o singură linie de producţie din patru câte are la dispoziţie, fapt ce-i afectează productivitatea. Compania are nevoie de sume importante şi pentru decopertare, o operaţiune de înlăturare a pământului de la suprafaţă pentru a ajunge la minereu. În prezent, Cupru Min exploatează în adâncime pe spaţiile deja decopertate pentru a evita investiţiile în decopertare.
Varujan Vosganian a declarat recent că lucrurile s-au complicat la Cupru Min din cauza scăderii cotaţiei la cupru pe bursele internaţionale, fapt ce a făcut dificil procesul de atragere a unui investitor în companie printr-un parteneriat.
Dacă în iunie autorităţile se lăudau cu nouă scrisori de intenţie din partea investitorilor interesaţi de Cupru Min, la expirarea termenului de depunere a ofertelor finale de săptămâna trecută pentru contractul de achiziţie a producţiei societăţii a mai rămas numai traderul Trafigura, care avea documentaţia incompletă. Din acest motiv, reprezentanţii statului au extins termenul de depunere a ofertelor până la 1 septembrie, urmând ca pe 2 septembrie să fie deschise plicurile urmând ca acestea să fie verificate până la data de 6 septembrie. Decizia de prelungire a termenului a venit şi ca urmare a unei solicitări din partea traderului Glencore.
Traderii interesaţi să preia producţia Cupru Min spun că licitaţia implică asumarea unor riscuri destul de mari din cauză că producătorul de cupru vrea să-şi asigure un preţ minim de vânzare de 6.900 de dolari/tonă, iar dacă pe bursă cotaţia scade sub acest prag, cumpărătorul trebuie să-şi asume pierderea. Ei mai spun că în condiţiile unei eventuale majorări a redevenţei plătite de companie, a preţului la energie şi motorinei, există riscul ca firma să intre în insolvenţă şi să nu-şi mai poată onora contractul având în vedere perioada lungă, de şapte ani, pe care se desfăşoară acesta.
„Pare o variantă foarte atractivă pentru Cupru Min, însă nouă nu ni se oferă nicio garanţie în ceea ce priveşte realizarea contractului“, spune un trader. Valoarea minimă a contractului pe şapte ani este de 460 mil. dolari (circa 346 mil. euro) şi depinde de cotaţia cuprului pe bursele internaţionale. Statul impune cumpărătorului concentratelor de cupru de la Cupru Min să plătească un preţ minim de 6.900 de dolari/tona de cupru pur, adică circa 1.380 de dolari/tona de concentrat de cupru dacă luăm în calcul o concentraţie medie de 20% a cuprului în concentrate, care vizează o cantitate totală de 331.890 de tone de concentrate.
Având în vedere cantitatea scoasă la vânzare prin anunţ, producţia Cupru Min s-ar ridica în următorii şapte ani în medie la 47.412 tone de concentrate de cupru, din care se pot extrage circa 9.480 de tone de cupru. În 2011, de exemplu, compania a extras o cantitate mai mică, de 6.300 de tone de cupru, care a fost însă cea mai ridicată din ultimii 20 de ani.
Anul trecut Cupru Min Abrud a raportat afaceri în creştere uşoară, de 154,2 mil. lei (34 mil. euro), însă profitul s-a redus de aproape trei ori, la 11,4 mil. lei (2,5 mil. euro) pe fondul declinului cotaţiei la cupru, care de la 10.000 de dolari pe tonă la începutul anului 2011 a ajuns în prezent să se tranzacţioneze pe bursa din Londra la 6.900 de dolari/tonă. Ronefer SRL, firma care în ultimii ani a cumpărat concentratele de cupru de la Cupru Min, şi-a majorat în ultimii trei ani vânzările de la 11 mil. lei (2,75 mil. euro) la 194,9 mil. lei (43,7 mil. euro). Ronefer este controlată de Maria Gherghe – „Doamna de Cupru“, fost director în Ministerul Economiei.
Firma are asigurată marfa de la Cupru Min până la sfârşitul acestui an şi va trebui să participe la licitaţia organizată de companie pentru a continua să preia concentratele de cupru. Profitul Ronefer a crescut anul trecut cu 27%, la 3,4 mil. lei (0,75 mil. euro).
Producţia mondială de cupru extras din minereu a fost în 2011 de peste 16 milioane de tone, cel mai mare producător fiinc Chile, cu peste 5,3 milioane de tone.
Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 31.07.2013
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
