Ministerul Economiei intenţionează să majoreze capitalul social al Nuclearelectrica cu sumele alocate anual pentru aprovizionarea cu apă grea a centralei de la Cernavodă.
Această nouă ciocnire dintre Fondul Proprietatea şi administratorul său Franklin Templeton, pe de o parte, şi stat pe de altă parte arată vulnerabilităţile fondului, care s-ar putea confrunta cu situaţii similare de diluare a participaţiei şi la alte companii din portofoliu, spun analiştii.
Un proiect de ordonanţă de urgenţă a Guvernului, publicat săptămâna trecută, prevede că participaţia statului la capitalul social al Nuclearelectrica se va majora cu sumele alocate anual pentru achiziţia de apă grea. Începând din 2006, statul a transferat către Nuclearelectrica suma de 1,44 mld. lei sub formă de alocaţii bugetare, în vederea cumpărării de apă grea de la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare, companie deţinută 100% de stat, pentru Reactoarele 3 şi 4. Suma a fost înregistrată de Nuclearelectrica ca rezerve în capitalul propriu.
Dacă această sumă va intra în capitalul social, atunci Fondul Proprietatea ar trebui să vină cu un aport de aproape 160 mil. lei pentru a-şi menţine participaţia actuală de 9,7%.
În caz contrar, participaţia Fondului Proprietatea ar scădea la 6,2%. Problema e că prin această majorare de capital capitalurile proprii ale companiei nu ar creşte, deoarece operaţiunea este una pur contabilă (banii trec din rezerve în capitalul social). Aşadar, FP ar rămâne cu o felie mai mică din aceeaşi plăcintă.
În prezent, Nuclearelectrica are capitaluri proprii de circa 7,554 mld. lei, iar participaţia de 9,73% a FP este evaluată în portofoliul fondului la 735 mil. lei, conform raportului semestrial. Asta reprezintă circa 4,5% din activul net al FP la 30 iunie. Între timp, ponderea a crescut la peste 5% la finele lunii septembrie, în condiţiile în care participaţiile listate, precum Petrom, şi-au redus valoarea.
După majorarea de capital, FP ar mai rămâne cu 6,2% din aceleaşi 7,554 mld. lei, adică 486 mil. lei, de unde rezultă acea pierdere maximă de 266 mil. lei estimată de administratorul fondului. Desigur, dacă fondul decide să subscrie măcar parţial în majorarea de capital, atunci va rămâne la final cu o participaţie mai mare, iar pierderea ar fi mai mică. Pentru asta însă FP are nevoie de bani, iar analiştii atrag atenţia că actuala strategie a administratorului de a distribui toate dividendele încasate de la companiile din portofoliu şi dobânzile încasate acţionarilor FP face ca, pe termen lung, păstrarea participaţiilor în companiile nelistate din portofoliu să fie dificilă.
"Riscul de diluare a participaţiei FP ar trebui luat în calcul şi în cazul altor companii importante. Producătorul de energie hidro Hidroelectrica, noul complex termoenergetic integrat CE Oltenia, Poşta Română şi compania de Aeroporturi Bucureşti sunt cele mai importante companii (din portofoliul FP) care vor avea nevoie de investiţii de capital majore, care vor fi imposibil de finanţat parţial de către FP ca acţionar minoritar. Politica de dividend a FP, prin care întregul profit distribuibil ajunge la acţionari ca dividende, va limita flexibilitatea fondului în a oferi finanţări companiilor din portofoliu. Cu alte cuvinte, participarea la majorări de capital în cazul companiilor valoroase din portofoliu va trebui finanţată preponderent prin dezinvestiţii din alte poziţii-cheie. O astfel de realocare a portofoliului nu este realistică, din cauza opţiunilor de exit slabe, asta fiind o altă problemă delicată pentru Fondul Proprietatea", a explicat Mihai Căruntu, şeful departamentului de analiză pe piaţa de capital al BCR.
Problemele fondului pleacă din faptul că majoritatea companiilor din portofoliu nu sunt listate, iar astfel opţiunile de exit sunt puţine. Franklin Templeton face presiuni asupra Guvernului, ca şi FMI, privind privatizarea prin bursă a companiilor din energie, însă procesul bate pasul pe loc în ciuda promisiunilor Guvernului.
Analistul BCR mai atrage atenţia că aceşti factori ar putea conduce pe termen lung la deteriorarea calităţii portofoliului FP şi din acest motiv investitorii ar putea cere un discount mai mare. Acţiunile FP se tranzacţionează în prezent la 0,45 lei, cu 58% sub valoarea activului net pe acţiune, de 1,09 lei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
