Oferta de vânzare a unei participaţii de 53,7% din cel mai mare producător de aluminiu din regiune s-ar fi putut transforma de fapt într-o cvasilistare a Alro, prin intrarea de facto a companiei în circuitul şi dinamica peisajului bursier bucureştean, odată ce erau eliberate mai multe acţiuni către tranzacţionare.
Oferta Alro a eşuat pentru că nu a fost atins pragul de subscriere, a anunţat vineri compania Surse apropiate tranzacţiei afirmă că decizia de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni de la Alro ar fi fost o mişcare preventivă contra unor eventuale sancţiuni americane, cum s-a întâmplat în cazul Rosal, firmă cu capital rusesc listată la Londra, deţinută de miliardarul Oleg Deripaska. Şi asta, având în vedere că Vitali Maşitski, proprietarul Alro, este şi el pe lista de sancţiuni ale americanilor.
Reprezentanţii producătorului de aluminiu au anunţat vineri că oferta nu a îndeplinit criteriile încheierii. Pe tranşa de retail, reprezentând 15% din cele 383 milioane de acţiuni puse la bătaie, au fost subscrise 16,4% din numărul total, pe tranşa investitorilor instituţionali neexistând date publice.
Alro nu este componentă a indicelui BET, în ciuda faptului că are o capitalizare bursieră de 2,5 mld. lei, mai mare decât a cinci dintre membrii clubului principalului indice de la Bucureşti. Criteriile de lichiditate, generate de un free-float de 5,59%, blochează astfel o mai bună reprezentare a economiei româneşti pe bursa bucureşteană.
Dacă oferta s-ar fi închis la preţul maxim iniţial de 6,18 lei, ar fi avut o valoare de 2,37 mld. lei, peste listarea Electrica din 2014 (2 mld. lei), iar capitalizarea bursieră a companiei ar fi fost de 4,41 mld. lei, cu 83% mai mare faţă de cea din prezent. Chiar şi la un preţ de 3,5 lei, cel din piaţă acum, oferta ar fi reprezentat 1,34 mld. lei, cu 42% mai mare decât listarea Digi, cel mai mare IPO antreprenorial din istoria bursei locale.
„Nu am înţeles strategia lor. Au revenit la un preţ mai mic, să pară o concesie. Nu am înţeles direcţia ofertei lor. Nu au explicat mişcarea. Era bine ca preţul iniţial să fie măcar în linie cu preţul pieţei. Ar fi fost foarte bine pentru bursă să mai aibă o companie cu free-float mare şi cu o capitalizare bursieră de sute de milioane de euro, dar cred că nu a fost bine pregătită oferta, nu a fost atractivă pe segmentul de retail şi din informaţiile pe care le am, şi pe tranşa investitorilor instituţionali au fost probleme“, a spus Raluca Ganea, preşedinte şi cofondator al Investors Club.